Acum doi ani, Eugen Radu a abandonat complet sistemul sanitar de stat și a decis că, pentru orice problemă de sănătate, se va trata la unitățile private. Cu salariul pe care îl câștigă ca analist programator, îşi permite să plătească 40 de euro lunar clinicii private, care are și un spital. „Teoretic, e similar cu sistemul de stat, pentru că nu mai plătesc nimic pe lângă, am consultații și îngrijiri asigurate.
Practic, la stat, apar mereu plățile informale“, spune Eugen, care este nemulțumit că trebuie să cotizeze în continuare la stat, la asigurarea obligatorie, deși nu mai merge în unitățile sanitare publice.
Noul proiect al legii sănătăţii, aflat în dezbatere, l-ar putea ajuta, pentru că stabilește că asigurătorii privați pot prelua și pachetul de asigurări de bază, dacă asiguratul dorește. Eugen a avut și un abonament de sănătate plătit de angajator, însă nu l-a folosit niciodată. Şi nu este singurul: chiar dacă firma este cea care suportă costurile cu abonamentul, circa 10% dintre angajaţi nu folosesc serviciile clinicilor la care au fost abonați. Poate și pentru că acesta nu acoperă serviciile de spitalizare sau investigaţiile medicale complexe, ca abonamentul individual sau asigurarea privată de sănătate.
Totuși, ponderea abonamentelor corporate este covârșitoare, estimată de actorii din piață la 70%. „Pacienţii plătitori nu sunt încă obișnuiţi să apeleze la abonamente medicale sau asigurare“, spune Cătălina Bălan, director general Medicover România, unde un abonament  individual costă între 100 şi 400 de lei lunar. La Romgermed, circa 20% din cei 10.000 de abonaţi corporate şi-au extins acest pachet de servicii. Unitatea a încheiat până acum doar 300 de abonamente individuale, cu preţuri între 20 şi 200 de euro, dar a sesizat potenţialul: „în ultimul an, ne-am bugetat o creştere de 70% pe abonamentele individuale şi corporate“, spune George Mănoiu, director de dezvoltare al Romgermed. Totuşi, Medlife, unul dintre operatorii mari, nu are încă deplină încredere în acest segment şi mizează doar pe corporate. Pentru „a împăca şi capra, şi varza“, Gral Medical a lansat un card de sănătate cu acumulare tip abonament sau ocazională. Suma depusă lunar variază de la 25 la 100 de lei, iar Gral Medical a vândut, în şase luni, 5.000 de astfel de carduri, destinate exclusiv persoanelor fizice.
Probleme vechi, soluţii noi
În mod tradițional, românul bolnav s-a tratat fie la stat, în baza contribuției la sănătate reținută din salariu, fie la privat, atunci când nu a avut încredere în anumite servicii din sistemul sanitar de stat. Pe cele din urmă le-a plătit integral sau le-a decontat parțial, dacă instituția avea contract cu CNAS. În ultimii ani însă, această dualitate a căpătat alte dimensiuni: asemeni lui Eugen, mulți oameni au ales să cumpere abonamentele oferite de clinicile private, dar ­le-au păstrat și pe cele de firmă, pentru care angajatorii plătesc circa 20 de euro pe lună. 
Alții, mult mai puțini, au ales să încheie o asigurare privată de sănătate. În timp ce piața de asigurări private de sănătate de-abia atinge 10 milioane de euro, cea a abonamentelor de sănătate a ajuns la 60 de milioane de euro, în 2012.
„Abonamentele au apărut în unele țări din, estul Europei, cel mai notabil în Polonia și România, tocmai ca o alternativă la asigurări. Dezvoltarea asigurărilor private ar putea să convertească o parte din abonamente în asigurări“, spune Sergiu Neguț, fostul director adjunct peste clinicile Regina Maria, care oferă acum consultanță în domeniul medical.
La angajator, diferenţa dintre cele două produse este mai accentuată: un abonament medical e deductibil fiscal integral, în timp ce o asigurare medicală intră în categoria avantajelor salariale, pentru care angajatorul plătește 16% impozit. La nivel de cetăţean, diferenţa este mai degrabă cantitativă:  un asigurat are acces la mai mulţi furnizori de servicii medicale pentru rezolvarea necesităților medicale, în timp ce un  abonat are acces la baza consolidată a unei singure reţele de servicii medicale pentru întreţinerea stării de sănătate.
Schimbările legislative anunţate şi mentalităţile în schimbare reflectate de studiile de piaţă indică un mare potenţial al acestor produse, în ţara în care 95% dintre policlinicile şi centrele medicale de specialitate sunt private, potrivit INS.

36,7%
dintre bucureşteni intenţionează să îşi facă un abonament la o clinică privată, potrivit unui sondaj MEDIBUS