Candidatul Partidului Național Liberal (PNL) pentru Primăria Capitalei, Sebastian Burduja, a adus în atenția publicului, vineri, o problemă majoră în sectorul energetic al Bucureștiului, subliniind că orașul a plătit peste 3,3 miliarde de lei, echivalentul a 50 de milioane de euro anual, pentru distribuția gazului către centralele termice, fără a obține un beneficiu corespunzător.
Bucureștenii au plătit degeaba 50 de milioane de euro anual, spune Sebastian Burduja
În cadrul unei declarații la DcNews, Burduja a făcut referire la CET-urile din București, majoritatea datând din anii ’70, pe care le-a caracterizat drept poluante și ineficiente. El a evidențiat discrepanța dintre costurile ridicate și eficiența scăzută a acestor unități energetice, arătând că sistemul actual de distribuție a gazului a devenit un sursă majoră de cheltuieli inutile pentru municipiu.
„Trei din patru CET-uri, în oraşul ăsta, sunt din anii 70, ele sunt poluante şi foarte scumpe, foarte ineficiente. (..) O să vă dau o ştire, din 2007, până astăzi, noi am plătit degeaba, peste 3,3 miliarde lei, în total, înseamnă 50 de milioane de euro, anual”, a declarat Sebastian Burduja.
Conform declarațiilor făcute de Sebastian Burduja, costurile de transport al gazului de la magistrala Transgaz către CET-uri se ridică la un nivel surprinzător de mare, chiar și în cazul unităților care sunt la distanțe foarte scurte de acestea. Astfel, el a subliniat că întreaga infrastructură de transport și distribuție a gazului nu a fost gestionată eficient de-a lungul anilor.
Burduja a atras atenția că tarifele de distribuție au ajuns la sume exorbitante, chiar și pentru distanțe foarte mici, cum ar fi cele de doar 400 de metri între unele CET-uri și magistrala Transgaz. Această situație ridică semne de întrebare privind gestionarea corectă și eficientă a resurselor și infrastructurii energetice din București.
„Ajung în apropierea CET-urilor şi se plăteşte apoi, pe ultima bucată, pe distribuitor, un tarif de distribuţie. Acest tarif a ajuns la 50 de milioane de euro, anual, în medie. Ştiţi ce distanţă este între un CET şi magistrala Transgaz? Între 400 de metri, la CET Vest şi vreo 3 kilometri la CET Grozăveşti. Nimeni nu s-a preocupat”, a mai arătat liberalul.
În acest context, Sebastian Burduja a subliniat necesitatea unei revizuiri urgente a sistemului de distribuție a gazului în Capitală și a solicitat o atenție sporită din partea autorităților în vederea eficientizării acestuia și a reducerii cheltuielilor inutile.
Fără investiții în CET-uri noi, Bucureștiul va rămâne fără apă caldă și căldură
De menționat că, directorul general al Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), Claudiu Creţu, a spus că ELCEN poate intra în faliment în cazul în care Termoenergetica nu îşi onorează plata datoriei în valoare de un miliard de lei.
El a spus că fuziunea dintre Termoenergetica şi ELCEN se discută de zece ani, însă fără investiţii în CET-uri noi, în câţiva ani, Bucureştiul va rămâne fără căldură şi apă caldă.
Amintim că, la jumătatea lunii martie a acestui an, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, declara, într-o conferinţă de presă, că fuziunea dintre ELCEN şi Termoenergetica „este singura soluţie pentru asigurarea unui sistem de termoficare centralizat funcţional pentru Bucureşti pe termen mediu şi lung”.
Oficialul preciza, în februarie, că a notificat oficial Primăria Capitalei în legătură cu propunerea de fuziune dintre Societatea Electrocentrale Bucureşti S.A. (ELCEN) şi Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti S.A., aprobată în Guvern printr-un Memorandum, la finele lunii ianuarie 2024. Tot atunci, Burduja anunţa că Termoenergetica are datorii faţă de ELCEN de peste 800 de milioane de lei, cauzate în mare măsură de pierderile din sistem, determinate de factori diverşi: vechime, incoerenţă legislativă, neaprobare tarife, dinamică ridicată a elementelor de cost din cadrul preţului energiei termice etc.
