Cum aţi ajuns să faceţi parte din echipa de start a revistei „Capital“?
Constantin Rudnițchi:
Am fost recomandat de Doru Lionăchescu, primul redactor-șef adjunct al revistei. Îl cunoscusem pe Doru Lionăchescu la un club al tinerilor jurnaliști, al celor care au intrat în presă dupa anul 1990. Înainte să vin la „Capital“, lucram la „Cuvântul“, un săptămânal de atitudine condus de Radu G. Țeposu și Ioan Buduca. Revista „Cuvântul“ se afla într-un soi de căutare a unei noi identități, astfel că nu am ezitat când a apărut ideea de a veni la „Capital“. Am avut o scurtă discuție cu Valentin Negoiță, redactorul șef, am bătut palma și am dat drumul la treabă.

Numiţi un articol/subiect publicat în Capital în acea perioadă, care a avut un impact major pentru societatea românească.
Constantin Rudnițchi:
Au fost foarte multe articole de impact: „privatizarea ascunsă“ a Bancorex, un joc piramidal care venea din Rusia, ceva mai târziu, un serial despre Banca Columna, articole despre Asirom, Dinu Patriciu (care la un moment dat a cumpărat un întreg tiraj al revistei) sau despre crahurile bancare din anii aceia. În ceea ce mă privește, am avut o „întâmplare“ interesantă legată de Banca Turco-Română, în care „Capital“ m-a susținut și a dezvoltat subiectul.

Ce dificultăţi aţi întâmpinat în primii ani la revista Capital?
Constantin Rudnițchi:
La început nu au fost dificultăți. A fost doar o echipă care s-a omogenizat, care și-a testat limitele, și-a dezvoltat competențele și care, la un moment dat, s-a extins și s-a diversificat. Dificultățile au apărut mai târziu, peste vreo 10 ani de la lansarea revistei, atunci când interesele politice au încercat să pătrundă, pe diverse canale, în revistă.

Vă mai amintiţi o întâmplare mai specială din perioadă în care aţi lucrat la Capital?
Constantin Rudnițchi:
În primii ani, întâmplările cele mai speciale erau ședințele de redacție pentru pregătirea următorului număr al revistei. Eram oameni cu experiențe diferite, din medii diferite, care schimbam idei pentru a construi o revistă al cărei concept era să scrie despre economie pe înțelesul tuturor. Atenție! Într-un moment în care Internetul nu exista. Mai târziu, în anii 2000, când încă nu apăruse auditarea oficială a tirajelor, în redacție era o tablă pe care se scria cu creta, lunar, numărul de reviste vândute. Era „întâmplarea“ care ne arăta că suntem pe drumul cel bun din punctul de vedere al cititorilor.

 

Ce mesaj aveţi pentru cititorii de astăzi ai Capital?
Constantin Rudnițchi:
Lumea de astăzi este radical diferită față de cea din anii ’90. De fapt, este altă lume. Sursele de informare sunt extrem de diverse. Trăim o socializare și o „democratizare“ a accesului la informație, inclusiv la cea economică. Cu plusurile și minusurile acestui fenomen. Ceva, totuși, nu se schimbă: nevoia de informație economică a publicului. Cititorii de azi înțeleg că economia nu se mai referă doar la cursul de schimb sau la nivelul dobânzilor. Economia ne influențează viața de zi cu zi. Despre economie este vorba și când mergem în vacanță, și când ne căutăm un job, și când încercăm să luam un credit sau să ne plasăm economiile pentru a obține randamente bune. Într-un peisaj media divers, „Capital“ rămâne un pilon important pentru cei care caută informații și comentarii economice.


Te-ar putea interesa și: