Românii sunt cei mai informaţi europeni în materie de proceduri ale Parlamentului European

O proporţie de 45% dintre români cunosc faptul că numirea deputaţilor în Parlamentul European depinde de afinităţile politice, comparativ cu media europeană de 39%, iar două treimi din români ştiu că membrii Parlamentului European sunt aleşi direct de către cetăţenii diferitelor state membre (66 %), comparativ cu 55% media în UE, relevă Eurobarometrul cu privire la percepţia faţă de PE, care acoperă perioada 2007 – 2011, scrie Agerpres.

"Datele publicate de Eurobarometrul PE îi plasează pe români în topul celor mai bine informaţi europeni în materie de proceduri ale PE. Eurobarometrul de faţă este o nouă dovadă a preocupării românilor pentru informaţie şi înţelegerea exactă a acesteia. În opinia mea, ar trebui introduse în curricula şcolara la nivelul clasei a 8-a noţiuni de baza referitoare la funcţionarea instituţiilor Uniunii Europene (spre exemplu în cadrul disciplinei Educaţie Civică)", a declarat europarlamentarul român Petru Luhan (PPE).

În ceea ce priveşte informarea prin intermediul mass-media, aproximativ două treimi dintre respondenţii din România îşi amintesc că au citit, au văzut sau au auzit recent o informaţie despre Parlamentul European (65% dintre români, comparativ cu 52% în UE în ansamblu). ‘Informarea prin intermediul mass-media în România a crescut în perioada 2007-2011 cu 17 puncte procentuale, de la 57% în 2007 la 74 % la finalul lunii noiembrie 2011. Practic, plasarea românilor în topul celor mai bine informaţi europeni se datorează mass-media româneşti, care prin comparaţie cu statele membre a expus constant informaţii despre Parlamentul European’, a subliniat Luhan.

Referitor la politicile care trebuie susţinute în mod special în Parlamentul European, românii consideră că priorităţile trebuie să fie ‘lupta împotriva sărăciei şi a excluderii sociale’, ‘o politică de securitate şi apărare care să permită UE să facă faţă crizei internaţionale’ şi ‘îmbunătăţirea protecţiei consumatorului şi a sănătăţii publice’.

"Protecţia drepturilor omului" este prima opţiune a românilor şi a europenilor în general (58% în România, 58% în UE) în topul valorilor care trebuie apărate cu prioritate, iar pe poziţia a doua se plasează ‘solidaritatea dintre statele membre ale Uniunii Europene’. Această valoare este menţionată mai frecvent în România (43%) decât în UE în general (33%).

Pe locul al treilea, aproximativ o treime dintre români menţionează egalitatea dintre bărbaţi şi femei (32% comparativ cu 35% în UE). În total, cinci dintre cele opt valori sunt menţionate mai puţin frecvent de respondenţii români decât de europeni în medie, în special: libertatea de exprimare (26% în România, faţă de 33% în UE în ansamblu).

În fine, 59% dintre români îşi doresc ca Parlamentul European să joace un rol mai important decât în prezent, faţă de 49% dintre europeni, arată Eurobarometrul PE.