Fenomenul cunoscut sub numele de „uși rotative” — când foști demnitari sau funcționari publici ocupă imediat poziții în companii private care au legături cu instituțiile pe care le-au condus — este considerat o vulnerabilitate majoră în lupta anticorupție și o piedică în consolidarea unui sistem administrativ integru. Sistemul este apreciat mai cu seamă în OCDE.

Deficiențele actuale și cerințele OCDE

Conform analizei prezentate de Ministerul Justiției, actualul cadru legislativ este fragmentat și lipsit de eficiență. Există doar prevederi limitate și neuniforme care impun restricții post-angajare, iar mecanismele de monitorizare și sancționare sunt, în mare parte, inexistente. De exemplu, doar Legea nr. 21/1996 prevede obținerea unui aviz pentru un nou loc de muncă, însă aplicabilitatea acestei cerințe este restrânsă și necorelată cu alte norme.

OCDE a identificat lipsa de coerență juridică, absența unei autorități centrale care să monitorizeze respectarea acestor reguli, dar și inexistența unor măsuri concrete de conștientizare privind riscurile asociate migrației din sectorul public în cel privat. De asemenea, actualele norme nu includ interdicții clare referitoare la utilizarea informațiilor privilegiate sau la participarea la activități de reglementare în favoarea unor entități private.

Reguli clare pre și post-angajare în sectorul public

Proiectul de lege propus de Ministerul Justiției introduce un cadru legal unitar, aplicabil unui spectru larg de persoane care ocupă sau au ocupat funcții și demnități publice. Printre principalele măsuri se numără:

  • Perioade de reflecție: Persoanele care vor să ocupe poziții în sectorul public trebuie să declare locurile de muncă anterioare și să respecte o perioadă de reflecție dacă au fost implicate în supraveghere, control sau contractare cu instituții publice.

  • Declarații obligatorii: Sunt introduse declarații pe propria răspundere atât la angajare, cât și la încetarea mandatului, care includ intenția de a lucra în mediul privat.

  • Aviz favorabil pentru angajări: Pentru anumite funcții, angajarea în sectorul privat va fi posibilă doar după obținerea unui aviz favorabil, emis de ANI sau de autoritatea la care a lucrat persoana respectivă.

  • Confidențialitatea: Persoanele vizate au obligația de a păstra confidențialitatea cu privire la datele și informațiile sensibile de care au luat cunoștință în exercitarea funcției.

Aceste măsuri se vor aplica nu doar funcționarilor publici și aleșilor locali, ci și personalului contractual din instituțiile publice, precum și celor implicați în domenii sensibile precum achiziții publice, audit, reglementare, control sau autorizare.

ANI – instituție cheie în supravegherea noilor reguli

Agenția Națională de Integritate (ANI) va deveni principala autoritate responsabilă cu implementarea și monitorizarea aplicării acestor norme. ANI va avea competența de a:

  • primi notificările privind angajările în sectorul privat,

  • emite avize de conformitate,

  • întocmi rapoarte de evaluare,

  • aplica sancțiuni în caz de nerespectare.

Sancțiunile pot ajunge până la 100.000 de lei și vor fi aplicabile atât foștilor funcționari care încalcă regulile, cât și potențialilor angajatori din sectorul privat. Mai mult, proiectul prevede că orice contract încheiat cu încălcarea acestor norme poate înceta de drept.

Pentru sprijinirea respectării acestor reguli, fiecare instituție publică va desemna consilieri de etică, care vor avea rolul de a informa și consilia personalul privind obligațiile legale.