Frauda în sectorul asigurărilor auto din România este de cel puțin 15%, față de maximum 5-10% cât este media europeană, a declarat, la Forumul Internațional de Asigurare și Reasigurare (FIAR), Thomas Brinkmann, country manager Friss pentru Grecia şi Cipru.

El a dat ca exemplu pieţele din Suedia – cu un nivel al fraudei în asigurări de 5-10%, Marea Britanie – 6-8%, Elveţia – 10%, Australia – 10-15%, SUA – 8%.

Cu alte cuvinte, în analiza specialistului international, țara noastră deține recordul mondial în privința daunelor inventate.

De altfel, un document de lucru elaborat anul trecut de specialiștii ASF în colaborare cu mai multe firme de asigurări confirmă nivelul ridicat al fraudelor și vine chiar cu un procent mai mare decât cel indicat de reprezentantul Friss. Mai mult, în discuțiile informale, asigurătorii și oamenii din ASF vorbesc chiar de aproape o treime din dosarele din zona auto ca fiind rezultatele unor fraude.

„Procentul de 15% este unul optimist. Poate că domnul Brinkmann nu ia în calcul fraudele din service. La un moment dat, devenise deja o tradiție să îţi repari mașina pe RCA. Erai implicat într-un accident, era lovită bara, să zicem, schimbai şi parbrizul. Eu cred că cel puțin o treime din dosarele de daună includ astfel de metode“, explică pentru Capital, surse din cadrul unei companii de asigurări.

Oficial, procentul este situat undeva către 20%, apreciază specialiștii, într-un document prezentat ASF și care stă la baza formării unui viitor birou antifraudă.

Poliție a asigurărilor

În cifre absolute înseamnă că nivelul fraudelor se ridică, anual, la 1,7-1,8 miliarde de lei sau aproximativ 400 de milioane de euro. Ca urmare, un grup format din specialiști din ASF și din firmele de asigurare propune înființarea unui organism antifraudă cu puteri fără precedent. Orice asigurat va putea deveni suspect, dacă Biroul Antifraudă devine operațional în forma propusă în prezent. Mai exact, este vorba de un proiect care propune înființarea unui organism ce ar urma să se ocupe de combaterea ilegalităților în domeniu. Proiectul, așa cum arată în forma actuală, conferă viitorului BAFA puteri și obligații care ar putea intra în directă contradicție cu una dintre sarcinile definite de lege pentru ASF, și anume protecția consumatorului.

 

Primul paragraf de la capitolul „competențe“ transformă în posibil suspect orice client al firmelor de asigurare. „BAFA poate investiga orice caz pe care compania de asigurări îl consideră necesar a fi investigat, cum de altfel și cazurile ce vor fi alertate automat prin intermediul sistemelor informatice sau de către cetățeni“, arată explicit documentul citat.

„Orice solicitare de daune morale, aferentă unui eveniment acoperit printr-o poliță RCA, unde suma solicitată este mai mare de 100.000 de euro, poate fi considerată o tentativă de fraudă“, mai arată documentul citat. Mai departe, proiectul propune ca BAFA (organism care ar trebui să funcționeze în cadrul ASF) să investigheze cazurile „inclusiv din perspectiva reprezentării în instanță a asigurătorului“.

Proiectul vine cu definiții chiar mai ample și face ca simpla suspiciune a asigurătorului să fie suficientă pentru declanșarea unei investigații. „În cazul dosarelor de vătămări corporale și decese, acolo unde avocații părților vătămate solicită sume nejustificate, compania de asigurări poate solicita investigații ale BAFA“, arată documentul. Firmele de asigurare au propriile departamente antifraudă și juridice care se ocupă exact cu investigarea și reprezentarea în instanță, însă proiectul citat propune ca activitatea acestor departamente să devină opțională, întrucât „în cazul în care asigurătorul dorește ca reprezentarea în instanță să nu fie realizată prin intermediul BAFA, acesta va fi reprezentat de departamentul juridic propriu“.

Asigurătorii ezită să dea exemple

Firmele de asigurare evită, de cele mai multe ori, să prezinte detalii despre situațiile în care ajung să fie victimele unor fraude. Informațiile publice despre acestea sunt generale și nu descriu situații sau metode concrete aplicate de clienți.

Asigurătorii spun că dezvoltarea bazelor de date care cuprind istoricul automobilelor și șoferilor i-a ajutat să reducă numărul tentativelor reușite de fraudă. „În ultimul timp, reușim să evităm majoritatea fraudelor. Avem la dispoziție baze de date cu milioane de automobile. Cinci dintre societățile active pe zona CASCO au construit și o bază comună. Operatorii reușesc să culeagă informații inclusiv despre service-urile unde au fost reparate automobilele sau despre eventuale anunțuri de vânzare din trecut. Poate că ar trebui modificată și legislația, în așa fel încât să fie identificate cu succes automobilele care au avut daună totală și atunci când proprietarii lor solicită o poliță RCA“, arată un specialist în daune auto.

 

 Există, însă, și un revers al medaliei. Escrocii, spune sursa citată, au observat că asigurătorii au date elaborate cu referire la automobilele venite din spațiul european și, ca urmare, au început să aducă epave din Statele Unite ale Americii. Mașinile luate din SUA sunt mai întâi înmatriculate într-un stat membru al Uniunii Europene (de obicei Germania sau Italia), pentru a li se ascunde proveniența și, ulterior, sunt aduse în România. Ele pot fi recunoscute după seria de șasiu specifică SUA. Și autoritățile și-au schimbat abordarea în ceea ce privește fraudele în asigurări. „În anii trecuți, polițiștii și procurorii abia dacă te băgau în seamă când veneai cu o plângere penală pentru fraude în asigurări, chiar dacă le puneai toate dovezile la dispoziție. Mai nou, am avut chiar situații în care ei au venit, din proprie inițiativă, și ne-au cerut documente în legătură cu potențiale fraude“, arată un angajat al departamentului antifraudă al unei societăți mari. Pe de altă parte, având în vedere impactul pe care îl poate avea asupra imaginii companiei un scandal public, sunt întâlnite destul de des și situații în care asigurătorul „cade la pace“ cu clientul fraudulent. Dacă firma reușește să probeze suficient de convingător frauda, clientul cu probleme renunță de multe ori la pretențiile de despăgubire pentru a evita o condamnare penală.

CIFRA

1,7-1,8 miliarde de lei reprezintă nivelul fraudelor calculat anual

Te-ar putea interesa și: