Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Actualitate

România corporatistă – câți suntem, unde lucrăm, cum trăim?

Autor: | | -1 Comentarii | 4024 Vizualizari

SITUAȚIE Muncești în fața unui computer într-o firmă privată mijlocie sau mare? Ai salariul peste medie? Ai cel puțin bacalaureatul? Locuiești în oraș sau în suburbii? Pleci în cel puțin o vacanță pe an? Atunci cel mai probabil rândurile de mai jos sunt și despre tine.

În ultimele săptămâni s-a vorbit mult (în mod pozitiv sau, din contra, în contexte mai puţin măgulitoare) despre corporatişti şi multinaţionale. Definiţia DEX pentru ”corporaţie” sună aşa: ”(în unele ţări, mai ales în SUA) întreprindere mare, societate pe acţiuni”. Cât despre multinaţională, aici e chiar mură în gură: este vorba de o firmă a cărei activitate se desfăşoară în mai multe state. În acest caz, dimensiunile nu contează foarte mult, însă de multe ori este vorba de companii mari şi foarte mari.

Dincolo de definiţii, în viaţa de zi cu zi, corporatist a ajuns să fie echivalent cu angajatul cu studii medii sau superioare al unei companii mari (deşi de multe ori termenul li se aplică şi celor din IMM-uri), unde condiţiile de muncă şi salariile sunt de obicei peste medie. ”Eu când spun corporatist mă gândesc la cei care lucrează în sutele de clădiri de birouri din marile oraşe, dar şi la ceea ce pe vremea comunismului se numea personal TESA – cei din departamentele financiar, de marketing sau de resurse umane ale unor unităţi de producţie, ale unor centre logistice sau ale unor magazine”, explică Ștefan, un tânăr bucureştean care se descrie singur drept ”corporatist de rasă pură din Pipera”.

Cu alte cuvinte, de cele mai multe ori când auzim de corporatişti ne gândim la ”white collars”, respectiv la cei care lucrează în birouri, şi rareori la muncitorii din fabrici sau de pe şantiere, la casierii din hipermarketuri sau la cameristele de la hotel, chiar dacă mulţi din aceştia apar pe statele de plată ale unor firme cu greutate (eventual multinaţionale).

Tot mai mulţi…

Având în vedere nuanţele, este evident dificil să spunem exact câţi români ar putea fi descrişi drept corporatişti. Însă vom încerca să ajungem la o cifră cât mai apropiată de adevăr. Datele existente la Institutul Naţional de Statistică nu permit separarea foarte clară între lucrătorii din birouri şi cei din afara lor şi nici nu fac distincţia din acest punct de vedere între entităţi publice şi private sau între firme mari şi IMM-uri. Însă ne permit să vedem o evoluţie pozitivă clară în ceea ce priveşte nivelul de instruire al populaţiei ocupate. Care înseamnă, cel mai probabil, că tot mai mulţi români lucrează în birouri.

Astfel, dacă în 1996 doar 850.000 din cele 10,7 milioane de persoane aflate în activitate în România aveau studii superioare (adică 8% din total), în 2015 numărul lor urcase la 1,7 milioane din cele 8,5 milioane de persoane ocupate (respectiv 20% din total). Trebuie spus că 86% din cei cu facultate locuiau în 2015 în mediul urban, ceea ce nu poate decât să fie o nouă explicaţie pentru discrepanţele dintre oraş şi sat. Totodată, dacă numărul celor cu studii postliceale scăzuse de la 500.000 la 280.000 în aceeaşi perioadă, cel al persoanelor cu studii liceale crescuse semnificativ, de la 2,4 milioane în 1996 (adică 22% din total) la 3,1 milioane în 2015 (respectiv 37%). De cealaltă parte s-a redus, evident, ponderea persoanelor cu studii profesionale şi a celor cu studii gimnaziale, primare sau fără şcoală. În urmă cu două decenii, acestea totalizau nu mai puţin 6,9 milioane de persoane (două treimi din forţa de muncă). În 2015, aceste categorii mai reprezentau numai 3,3 milioane (adică mai puţin de 39% din total). Mai mult, două treimi din persoanele active care nu au terminat nici măcar liceul locuiau în mediul rural.

dar nu foarte mulţi

Spuneam, însă, că pentru a fi corporatist ar trebui să lucrezi într-o companie mare (peste 250 de angajaţi), chiar dacă destui dintre cei care se simt aşa sunt de fapt pe ştatele de plată ale unor firme de dimensiuni medii (50-249 de salariaţi) şi, în unele cazuri, chiar în firme cu mai puţin de 50 de angajaţi. Adică, oricât de bine ar arăta statisticile de mai sus, nu pot fi luaţi în calcul bugetarii cu studii medii sau superioare, nici lucrătorii pe cont propriu (fie ei avocaţi, consultanţi sau tehnicieni), nici patronii şi nici cei din firme cu câţiva salariaţi.

Potrivit INS, în 2008 se înregistrau la nivelul industriei, construcţiilor, comerţului şi serviciilor 1,1 milioane de angajaţi în unităţi cu 50-249 de persoane şi 1,3 milioane în unităţi cu 250 de persoane şi peste. Șapte ani mai târziu, cifrele scăzuseră la 950.000, respectiv la 1,14 milioane. În acelaşi timp, numărul firmelor medii se diminuase de la 9.939 la 8.563, iar cel al firmelor mari de la 1.878 la 1.715. Cu alte cuvinte, deşi calitatea şi gradul de instruire al forţei de muncă autohtone au crescut semnificativ, numărul celor care lucrează pentru companii ce ar putea fi catalogate drept corporaţii, precum şi numărul efectiv al corporaţiilor au scăzut în cifre absolute.

Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Ziare.com

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.