România a redus cu 71% emisiile de de gaze cu efect de seră din sectorul industrial

Pe de altă parte, în sectorul de transporturi sau în cel rezidențial, s-a înregistrat un „progres negativ”, a spus Mircea Fechet.

„Dacă ne referim strict la Strategia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, bineînţeles că acest document extrem de ambiţios aliniază şi România în traiectoria acelor state care au ales să devină neutre din punct de vedere climatic până în anul 2050. Iar acest lucru bineînţeles că presupune nişte etape intermediare, la fel cum presupune nişte costuri, la fel cum presupune o modificare a modului în care, poate, fiecare dintre noi ne trăim viaţa zi de zi.

Putem să observăm deja că, în anumite sectoare, România are un progres înregistrat destul de pozitiv, la fel cum există alte sectoare unde, raportându-ne la emisiile anilor ’90, stăm mai prost. Ca să intru şi în nişte cifre mai concrete, în sectorul industrial aproape că ne-am atins ţinta. Avem deja 71% mai puţine emisii. Însă, dacă ne uităm la sectorul de transporturi şi, pe bună dreptate acest sector a crescut, sau dacă ne uităm la sectorul rezidenţial, observăm că avem acolo mai curând un progres negativ, dacă pot să-l numesc aşa, şi mai mult de recuperat până în anul 2050″, a declarat el la ZF Power Summit.

Ministrul Mediului a subliniat că nu doar modul nostru de viață trebuie să se schimbe, ci și întregul proces de decarbonizare – fie că este vorba despre sectorul energiei, transporturi, agricultură sau gestionarea deșeurilor – va implica anumite costuri.

„Iar atunci când ne referim la cei care vor suporta aceste costuri, dincolo de liniile de finanţare pe care le avem deja la îndemână, bineînţeles că trebuie să ne referim şi la capitalul privat şi la modul în care vom reuşi să partajăm acest efort, pentru că nu ne dorim doar o planetă mai puţin poluată sau un mediu mai curat în care să trăim, dar ne dorim în acelaşi timp să avem o economie puternică, să avem o economie rezilientă, să avem acces la tehnologii, la capital şi să generăm totodată locuri de muncă”, a explicat acesta.

Mircea Fechet a menționat „eforturile” Ministerului Mediului, care încearcă, „cu bugetul limitat”, să contribuie la acest efort amplu. A evidențiat programele importante. Printre acestea se numără Casa Verde, fondurile pentru modernizarea iluminatului public și pentru îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice etc.

Buget record pentru Programul Casa Verde Fotovoltaice

Ministrul Mediului a confirmat că în acest an, Programul Casa Verde Fotovoltaice va beneficia de un buget record de două miliarde de lei. Suma provine din tranzacționarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Banii vor fi disponibili cetățenilor pentru instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperișurile locuințelor.

„Asta nu va însemna doar un impact de mediu, dar va însemna totodată facturi mai mici pentru acei cetăţeni care aleg să devină prosumatori. Cele două miliarde despre care vorbesc se adaugă celor aproape două miliarde de anul trecut, 1,75 miliarde lei suma exactă”, a precizat oficialul.

panouri solare panouri fotovoltaice
Casă cu panouri fotovoltaice; SURSA FOTO: Dreamstime

Ministerul Mediului își propune să modernizeze iluminatul public

Potrivit lui Mircea Fechet, ministerul își propune să sprijine autoritățile locale prin proiecte care vizează modernizarea iluminatului public. Acest lucru este necesar, deoarece încă există primării care utilizează lămpi cu sodiu sau cu mercur, tehnologii vechi și consumatoare de energie electrică. Prin intermediul acestor proiecte, se urmărește înlocuirea acestor surse de lumină învechite cu tehnologii mai eficiente energetic.

„Venim în întâmpinarea autorităţilor locale şi le punem la dispoziţie sume pentru eficientizarea energetică a clădirilor publice, la fel cum, şi în ceea ce priveşte cetăţenii, ne facem în fiecare zi calcule la minister pentru a vedea cum putem economisi energie, cum putem să pierdem mai puţină energie. Şi aici bineînţeles că ne adresăm lor chiar şi prin programe, noi le-aş numi, respectiv acele programe prin care încercăm să eficientizăm sursele de încălzire din cele 3,5 milioane de gospodării din România care încă folosesc lemnul de foc ca sursă de încălzire iarna.

Dacă ne uităm la randamentul echipamentelor de încălzire, statistic vorbind, în aceste milioane de gospodării avem un randament de 20-25%, din ceea ce spun specialiştii, iar astăzi există tehnologii care să permită chiar şi 80% randament pentru sursele de încălzire”, a declarat oficialul.

Economia poate fi decarbonizată fără a afecta creșterea economică

În plus, Mircea Fechet a subliniat că toate datele indică faptul că economia poate fi decarbonizată fără să afecteze creșterea economică.

„Am demonstrat-o şi noi, în România, au demonstrat-o şi alte state şi motivul pentru care noi am pierdut mare parte a economiei comuniste, şi sper să nu greşesc când spun asta, dar motivul nu a ţinut neapărat de eficienţa energetică a acelor capacităţi de producţie. Probabil că motivele pentru care parte din acele facilităţi industriale au ajuns la fier vechi au fost mult mai complicate.

Însă, dacă ne referim la mecanismul de ajustare a carbonului la graniţă, dacă ne referim la fondurile care ar trebui puse la dispoziţia economiei pentru a ajuta tranziţia către o industrie decarbonizată, este cert că va trebui să avem acces la tehnologii şi personal. Dar cred că avem nevoie de tehnologii şi cred că avem nevoie de sprijin guvernamental”, a explicat acesta.

Ministrul Mediului a subliniat că această tranziție va implica costuri considerabile, în miliarde de euro. Oficialul a evidențiat necesitatea intervenției statului, fie prin instrumente financiare, fie prin alte mijloace.

„Dar, fără îndoială va trebui să existe o aliniere bună între stat şi mediul economic, pentru că, repet, nu ne propunem să reducem amprenta de carbon a României sau să decarbonizăm economia închizând capacităţile, aşa cum s-a întâmplat în trecut. Va trebui ca tot acest proces să devină din ce în ce mai eficient şi cu sprijinul statului”, a afirmat el.