România a pierdut o mare voce! Strigăt disperat pe patul de moarte: Ajută-mă, nu vreau să mor

Aurelian Andreescu a murit prematur din cauza excesului de alcool

Marele artist Aurelian Andreescu a fost considerat una dintre cele mai remarcabile voci masculine ale României. Melodiile sale au captivat inimile generației anilor comunismului, transformându-l într-un idol. Printre piesele sale celebre se numără „Copacul”, „Merit eu” și „Oameni”, doar câteva dintre cele sute create de acest talentat artist.

A reușit să redea în maniera sa inconfundabilă hituri internaționale precum cele ale trupelor Beatles, Bee Gees și chiar Kenny Rogers. Prietenul său, Nancy Brandes, a dorit să-l includă în trupa sa „Roșu și Negru” ca solist vocal. Aurelian Andreescu a interpretat și muzică de film, inclusiv tema din „Cântecul Licuriciului” din faimosul film pentru copii „Veronica” (1973).

Din nefericire, stilul său de viață marcat de excesele cu alcool a contribuit la încheierea prematură a vieții sale. A murit la doar 44 de ani. Complicațiile unei hepatite contractate în copilărie, care s-a transformat în ciroză hepatică, au fost factori determinanți în tragicul său sfârșit. Ultimele sale cuvinte au fost un strigăt disperat: „Ajută-mă, nu vreau să mor!”. Astfel, lumea muzicală a pierdut un talent inestimabil.

Sănătatea lui Aurelian Andreescu s-a deteriorat progresiv și, în ziua de 22 iulie 1986, marea sa voce s-a stins pentru totdeauna. A încetat din viață la Spitalul Județean Constanța. După dispariția sa, soția sa a părăsit țara cu fiul lor și s-a stabilit în Canada. Acolo, în anul 1991, s-a recăsătorit cu un saxofonist. În anul 2013, a pierdut lupta împotriva cancerului pulmonar.

Marea sa durere a fost că n-a putut face copii

Aurelian Andreescu a venit pe lume la 12 mai 1942, în București, intrând în lumea muzicii la vârsta de 21 de ani. Momentul său de debut a avut loc în vara anului 1963, la Festivalul Național de Muzică Ușoară de la Mamaia, unde a interpretat șlagărul „În tot ce e frumos pe lume” de Elly Roman.

În anul 1965, și-a început angajamentul la Teatrul „Constantin Tănase”, rămânând fidel acestei scene până în ultima sa zi. Cu toate succesele sale, una dintre marile tragedii ale vieții lui Aurelian Andreescu a fost incapacitatea de a avea copii. A fost căsătorit prima dată în 1968, cu Ana Ciumetti, apoi în 1976, cu Mariella Anne Dumitru. În anul 1980, au decis să-l adopte pe Mirel, un băiețel de doi ani, dintr-un cămin de copii. Fiul lor trăiește, acum, în Canada, unde activează în domeniul mobilierului.