România a pierdut o imensitate. A fost un nume uriaș: Și-a lăsat amprenta asupra țării

Data de 27 aprilie are o semnificație deosebită în istoria României, fiind momentul în care a murit scriitorul, filologul și omul politic Ion Heliade-Rădulescu.

Ion Heliade-Rădulescu, poet, prozator, ziarist și om politic, s-a născut la 6 ianuarie 1802, la Târgoviște. Și-a început formarea intelectuală la Academia Domnească de la Schitu Măgureanu și a continuat la școala românească de la „Sf. Sava”. A devenit profesor și conducător al Colegiului „Sf. Sava” din București între anii 1822 și 1827, predând limba română și matematica.

Ion Heliade-Rădulescu a fost un participant activ la pregătirea Revoluției de la 1848

A fost un participant activ la pregătirea Revoluției de la 1848 din Țara Românească, fiind primul autor al manifestului-program cunoscut sub numele de „Proclamația de la Islaz”. După implicarea în guvernul provizoriu, Ion Heliade-Rădulescu a părăsit țara, revenind din exil abia în anul 1859.

Activitatea sa culturală a fost la fel de intensă. Începând cu anul 1827, a fost membru activ al Societății literare și, din 1833, al Societății filarmonice. A condus „Societatea de literatură, declamațiune și muzică vocală”, a pus bazele unui așezământ tipografic și editorial și a avut un rol important în dezvoltarea presei românești.

A editat primul ziar din Țara Românească, „Curierul Românesc”, în 1829, și a înființat și condus publicații precum „Gazeta Teatrului Național” (1835-1836, continuată de „Curier de ambe sexe” între 1836 și 1848), „Muzeul Național”, „Conservatorul” și „Legalitatea”. De asemenea, a fost primul director al „Monitorului Oficial” al României, care a apărut la 8/20 decembrie 1832, sub titlul „Buletin. Gazetă administrativă”.

„Ion Heliade-Rădulescu, scriitor, filolog şi om politic este considerat unul dintre ctitorii culturii române moderne, iniţiind o serie de proiecte enciclopedice. Este unul dintre autorii semnificativi ai perioadei paşoptiste. În 1820, a fost numit, la vârsta majoratului, profesor la Şcoala de pe lângă Mănăstirea Sf. Sava din Bucureşti, înfiinţată de Gheorghe Lazăr. A înfiinţat prima gazetă în limba română tipărită în ţară, intitulată Curierul românesc (1829). Publicaţia a apărut, cu unele întreruperi, până în 1859”, amintește Muzeul Național al Literaturii Române.

A lăsat în urmă o moștenire culturală și politică remarcabilă

Ion Heliade-Rădulescu a contribuit semnificativ și la reforma limbii române, scriind lucrări importante precum „Gramatica românească” (1823), „Repede aruncătură de ochi asupra limbei și începutului românilor” (1832) și „Paralelism între limba română și italiană” (1840).

„De asemenea, intelectualul a iniţiat o serie de traduceri din literaturile străine („Biblioteca universală”). Este considerat, pentru tălmăcirea unor poezii compuse de Alphonse de Lamartine, Meditaţii poetice dintr-ale lui… (1830), iniţiatorul curentului romantic în spaţiul românesc”, informează Muzeul Național al Literaturii Române.

Marele scriitor Ion Heliade-Rădulescu a încetat din viață la 27 aprilie 1872, lăsând în urmă o moștenire culturală și politică remarcabilă.