Dacă autorităţile de la Bucureşti îşi vor face temele, românii ar putea scăpa de vizele pentru America peste doi ani. Pentru acest lucru, rata de respingere a cererilor trebuie să scadă de la 37,7% la 10%.

Mai mult de o treime din solicitările de viză depuse de cetăţenii români sunt respinse de funcţionarii ambasadei SUA la Bucureşti. Motivele nu le sunt niciodată comunicate solicitanţilor, însă o bună parte din aceştia pur şi simplu îşi completează greşit formularele sau, din lipsă de informaţii, nu aduc la interviu toate documentele şi dovezile care l-ar putea convinge pe cel aflat de cealaltă parte a ghişeului că nu au motive să rămână definitiv în SUA.

Probleme similare au fost semnalate şi în alte ţări central şi est-europene. Ungaria şi Letonia, de pildă, au organizat campanii publice de informare privind modalitatea de obţinere a vizelor SUA, acţiuni ale căror rezultate au putut fi observate pe termen scurt. În numai doi ani, ratele de respingere a cererilor au scăzut cu circa 50%.

Până în prezent, eforturile Bucureştiului în această privinţă s-au concentrat pe plan extern. „În cursul anului 2007, România, împreună cu alte şase ţări central-europene şi membre ale Uniunii Europene (Cehia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi Ungaria), s-a angajat într-un contract de consultanţă legislativă cu compania americană Dutko Worldwide. Scopul contractului a fost acela de a crea un profil vizibil al subiectului Visa Waiver în Congresul SUA, pentru a putea genera o decizie favorabilă extinderii programului“, precizează Ilie Bănică, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti. El spune că Dutko Worldwide a fost angajată pentru şase luni, contractul încetând în luna septembrie 2007. Onorariul achitat de partea română a fost de 30.513 dolari, „suma fiind identică pentru toate cele şapte ţări participante la acest demers“.

În ceea ce priveşte momentul în care americanii ar putea renunţa la vize, Ilie Bănică spune că acesta depinde de specificul fiecărei ţări. „Această durată va fi de asemenea influenţată şi de modul în care, la nivelul UE, statele membre şi Comisia Europeană vor decide să abordeze dialogul cu Statele Unite pe acest subiect“, spune el. Nadia Crişan, managing director McGuireWoods Consulting România, fost secretar I al Ambasadei României la Washington, crede că, dacă se va respecta un ritm accentuat de scădere a ratei de respingere, „în 2010, realist, vom intra şi noi în Programul Visa Waiver“.

Am putea scăpa de vizele SUA în 2010. Decizia depinde de Washington, dar şi de modul în care românii vor învăţa să se comporte la ambasada americană şi să completeze formularele corect.

„Este dificil pentru români să înţeleagă de ce unii sunt trataţi într-un fel, iar ei sunt trataţi în alt fel când vine vorba despre vize. Vom lucra cu Guvernul român asupra unor aspecte, pentru a vedea de ce rata respingerii vizelor este atât de ridicată (37,7%, cea mai mare în rândul statelor UE – n.red.)“, spunea, săptămâna trecută, în timpul vizitei sale la Palatul Victoria, preşedintele american George W. Bush.

Până de curând, pentru ca o ţară să fie inclusă în programul Visa Waiver (de eliminare a obligativităţii vizelor SUA pentru cetăţenii străini), principalele două condiţii erau existenţa unor paşapoarte biometrice şi o rată de respingere a cererilor de viză de sub 3%. În august 2007, acest prag a fost ridicat la 10%. Decizia a reprezentat o reuşită a Coaliţiei pentru Egalitatea Vizelor, constituită, în toamna lui 2006, de România, Cehia, Polonia, Slovacia, Letonia, Ungaria şi Lituania şi, cel mai probabil, şi a firmei de lobby angajate de cele şapte state. Dutko Worldwide, condusă de Sally Painter, o fostă reprezentantă a Departamentului de Comerţ din timpul administraţiei Clinton, a semnat un contract de 210.000 de dolari pentru a organiza o campanie vizând eliminarea vizelor. Până în prezent, trei membre ale Coaliţiei (Cehia, Letonia şi Ungaria) plus Estonia au semnat acorduri individuale de eliminare a vizelor, Lituania şi Slovacia având mari şanse să intre şi ele în curând în Visa Waiver.

„În cazul României, demersurile au început din 2006, prin constituirea Grupului de Prietenie şi Sprijin pentru România în Camera Reprezentanţilor a Congresului SUA şi prin acţiuni ale tuturor consulilor onorifici ai României. În ceea ce priveşte paşapoartele biometrice, statul român s-a mişcat mult mai repede decât alte ţări care sunt deja incluse în acest program. Problema o reprezintă numeroasele respingeri (ale cererilor de viză, n.red), multe fiind cauzate de erori de completare a formularelor“, dezvăluie Nadia Crişan, Managing Director McGuireWoods Consulting România, fost secretar I al Ambasadei României la Washington. Ea crede că semnalele transmise de administraţia americană cu prilejul întâlnirilor dintre preşedintele George W. Bush şi Traian Băsescu, respectiv Călin Popescu Tăriceanu sunt bune şi că, în perioada următoare, este important să vedem o scădere treptată a ratei de respingere. Numai în condiţiile acestea putem vorbi de intrarea în programul Visa Waiver, „cel mai realist, probabil în 2010“.

O campanie de informare ar putea face minuni

Ambasada SUA la Bucureşti se abţine de la orice comentarii ori sfaturi, spunând doar că „Guvernul Statelor Unite colaborează cu Guvernul României în această privinţă. Ambasada României din Washington lucrează, în acest sens, împreună cu agenţiile corespunzătoare din cadrul Guvernului SUA şi Congresul SUA“. Însă, am putea învăţa din experienţa unor state aflate în aceeaşi situaţie cu a noastră. Letonia (ca şi Ungaria), de exemplu, şi-a diminuat rata de refuz a vizelor SUA cu circa 50% în doi ani, după o campanie publică de informare iniţiată de Ministerul Afacerilor Externe leton în colaborare cu ambasada SUA din Riga.

Bogdan Chirieac, analist de politică externă, a declarat pentru Capital că principalul motiv pentru care Washington-ul refuză introducerea ţării noastre în programul Visa Waiver, şi anume rata mare de respingere a vizelor, nu are o susţinere reală. „Până nu demult, cetăţenii români din Germania şi Austria ocupau primul loc în ceea ce priveşte delincvenţa, din cauză că majoritatea acestora lucra la negru. În momentul în care nu au mai existat restricţii şi s-au eliberat vize, situaţia s-a schimbat. Probabil că acelaşi lucru se întâmplă şi cu vizele pentru SUA“, este de părere acesta.

„Până acum, oficialităţile de la Bucureşti nu au pus cu adevărat problema ridicării vizelor pentru cetăţenii români la nivelul Administraţiei Statelor Unite. Iar atâta timp cât avem nevoie de vize, nu ne putem numi partener al SUA. Aceasta este adevărata relaţie dintre România şi SUA, dincolo de declaraţii şi gesturi de mulţumire fiindcă trimitem militari în Afganistan, fără să punem nici o condiţie“, conchide Bogdan Chirieac.

PARTENERIAT FIRAV

În 2007, România a exportat în SUA mărfuri în valoare de 593 de milioane de euro (2% din totalul exporturilor autohtone, Statele Unite ocupând locul 12 în topul destinaţiilor de export) şi a importat de 688 de milioane de euro (suma reprezintă 1,3% din totalul importurilor, iar SUA ocupă locul 17 în topul furnizorilor de produse către ţara noastră).

Din 1990 şi până la 31 decembrie 2007, americanii au investit, sub formă de aport la capitalul social al firmelor, 672 de milioane de euro în România (3,8% din totalul capitalului social subscris de persoane fizice şi juridice străine). SUA ocupă locul şapte în clasamentul investitorilor străini.

VIZE CU ŢÂRÂITA

Aproape 39.000 de români au primit, anul trecut, vize SUA. Numărul lor este mai mic decât în 2006 (când au fost emise 41.300 de vize) şi aproximativ identic cu cel înregistrat în 2005. Circa 65% din vize au fost pentru turism şi business, 16%, pentru „exchange visitors“, 12%, de tranzit şi aproape 10%, pentru muncă temporară. Rata de respingere a cererilor de viză din partea românilor a fost, în 2007, cea mai mare din cadrul UE – 37,7%. Tot anul trecut, 2.100 de români au emigrat în SUA (faţă de 2.750 în 2006 şi 3.106 în 2005).

Capital – Editia nr.14, data 9 aprilie 2008