România continuă să-și consolideze poziția financiară la nivel internațional, cu rezerve valutare în creștere și o rezervă de aur constantă. Datele recente publicate de Banca Națională a României (BNR) indică o semnificativă majorare a rezervelor valutare în luna aprilie 2025. În paralel, rezerva de aur păstrată în mare parte în străinătate rămâne o ancoră de stabilitate și interes istoric.
BNR: Rezervele valutare au crescut cu sute de milioane de euro în aprilie
La finalul lunii aprilie 2025, BNR a raportat un stoc de 62,414 miliarde de euro în rezerve valutare. Comparativ cu luna precedentă, valoarea a crescut cu peste 400 de milioane de euro.
În martie, nivelul rezervelor era de 61,993 miliarde euro. Această creștere se datorează unor operațiuni specifice de alimentare a conturilor și ajustări privind rezervele minime ale băncilor comerciale.
Potrivit Băncii Naționale, în cursul lunii aprilie au fost înregistrate intrări de 6,662 miliarde euro. Sumele provin din modificările rezervelor în valută, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor și alte operațiuni.
Pe de altă parte, ieșirile au însumat 6,241 miliarde euro, în principal pentru plăți aferente datoriei publice și modificări similare în conturile instituțiilor de credit.
Rezerva de aur rămâne neschimbată, dar valorează peste 9,6 miliarde euro
În ceea ce privește rezerva de aur, cantitatea a rămas constantă la 103,6 tone, conform datelor oficiale. Valoarea acestei rezerve a fost calculată la 9,611 miliarde euro, în funcție de cotațiile internaționale.
Cea mai mare parte a aurului, aproximativ 61,2 tone, se află în custodie la Banca Angliei. Păstrarea sa în subsolurile instituției londoneze este justificată de standardele de securitate și practici internaționale.
„Anual, o echipă de auditori verifică existența fizică a aurului din rezervă. Merg în subsolurile Bank of England, cântăresc aurul, verifică puritatea și fac un raport”, au precizat oficialii BNR.
România are peste 72 miliarde euro în rezerve internaționale
Combinând rezervele valutare cu cele de aur, totalul rezervelor internaționale ale României a ajuns la 72,025 miliarde euro. La sfârșitul lunii martie, această valoare era de 71,580 miliarde euro.
Așadar, creșterea se situează în jurul a 445 milioane euro. Rezervele internaționale sunt esențiale pentru asigurarea stabilității financiare și sprijinirea leului în perioade de volatilitate.
Pentru luna mai, România are de efectuat plăți externe de aproximativ 436 milioane euro. Acestea sunt aferente datoriei publice în valută, fie că este vorba de datorie directă sau garantată de Ministerul Finanțelor.
Povestea aurului românesc: de la abundență la pierderi istorice
Rezervele de aur ale României au o istorie plină de contraste. În 1944, țara deținea un record de circa 244 tone de aur.
Pe atunci, tezaurul era păstrat la bănci centrale din întreaga Europă și chiar în SUA. Cu toate acestea, o mare parte din acest aur a fost pierdută în urma celui de-al Doilea Război Mondial.
„În 1915 stocul de aur al României ajunsese la 64 tone, iar în anul următor s-a dublat, atingând 143 tone. Această creștere spectaculoasă se explică și prin măsurile luate în perioada neutralității din 1915 până 1916, când s-au introdus taxele de export la cerealele românești, taxe ce erau achitate de importator în aur efectiv.
Plata acestor taxe de export în aur au dublat valoarea rezervelor de aur de la BNR”, a explicat Mugur Isărescu.
După război, aproximativ 96 de tone au fost trimise în URSS împreună cu Tezaurul, fără să fie returnate vreodată.
Alte zeci de tone au fost folosite pentru plăți externe, fie pentru importuri alimentare, fie pentru achiziționarea de armament impus de influența sovietică.
Aurul, monedă de schimb în perioada postbelică
După instaurarea regimului comunist, aurul României a continuat să fie utilizat ca instrument de plată pentru importuri. În lipsa valutelor convenționale, autoritățile de atunci au preferat să garanteze importurile cu aur.
„A existat acel principiu al lui Petru Groza exprimat public că decât să flămânzească un popor mai bine renunțăm la aur. Acest slogan s-a tradus în practică prin garantarea importurilor de cereale cu rezerva de aur”, spune Isărescu.
În plus, parte din aur a fost folosit pentru plata datoriilor asumate prin tratatul de pace de la Paris. România era considerată o țară învinsă și a fost nevoită să achite penalități semnificative. În același timp, statul a investit în tehnologii moderne și licențe industriale, toate plătite tot cu metal prețios.
