Reţetele Uniunii Europene pentru a frâna creşterea preţurilor energiei

Uniunea Europeană face eforturi uriașe pentru a face față valului de creșteri ale prețurilor energiei. Tot mai multe țări se confruntă cu facturi din ce în ce mai mari, inclusiv România, iar Bruxelles-ul vine cu un plan care ar putea redresa situația.

În situaţia în care cursul gazului a crescut brusc, trăgând după el în sus preţul electricităţii, Bruxelles-ul a prezentat, miercuri dimineaţa, un arsenal de măsuri pentru a scădea factura consumatorilor, arată Le Monde.

Cum să amortizezi impactul social al creşterii preţurilor energiei? Bruxelles-ul a prezentat, miercuri, 13 octombrie, un arsenal de măsuri temporare din care ar putea alege cei 27 şi căi de reformă. Totodată Bruxelles-ul refuză să-şi sacrifice ambiţiile de mediu.

În vreme ce cursul a crescut la niveluri istorice, trăgând preţurile electricităţii şi ameninţând să compromită relansarea economică, „cutia cu instrumente” a Comisiei Europene va propune reţete pentru a uşura facturile consumatorilor.

Bruxellesul va îndemna statele să scadă taxele mari pe energie şi să redistribuie beneficiile creşterii de preţuri către cei mai săraci, a precizat luni comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton.

În afara deciziilor deja adoptate de mai multe guverne (reduceri fiscale, cecuri de energie, ajutoare ţintite pentru cei mai săraci), Comisia va da „posibilitatea să se scadă TVA”, a afirmat el. Ea urmează de asemenea să prezinte căi de reforme mai ambiţioase, examinate la summitul european din 21 şi 22 octombrie.

Rezervă strategică

Parisul doreşte să se revizuiască regulile pieţei comune de electricitate, în special fixarea preţurilor, considerate prea dependente de cursul energiilor fosile. Madridul propune „achiziţii grupate” de gaz şi Atena un „fond tranzitoriu” care să absoarbă creşterile de preţuri. Dar alte ţări, ca Germania şi Ţările de Jos, avertizează contra unor „măsuri extreme”, susţinând că este vorba de o situaţie temporară.

„Avem o piaţă a electricităţii care funcţionează bine, permiţând să avem preţuri competitive de două decenii. Să ne amestecăm ar fi foarte periculos, ar putea distruge încrederea în piaţă”, avertizează ministrul amenajării teritoriului şi energiei luxemburghez, Claude Turmes. El propune să se utilizeze mai curând o modificare a unei directive privind gazul în decembrie pentru a combate specula.

Confruntată cu state divizate, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit despre proiectul unei „rezerve strategice” de gaz, aşa cum cere, în special, Spania. Pe termen scurt, stocurile europene de gaz, 76% din capacităţi faţă de 90% în medie în deceniul trecut, sunt „tensionate”, dar „adecvate pentru a acoperi nevoile pentru iarnă”, a asigurat comisarul pentru energie, Kadri Simson. 

Institutul Bruegel avertizează totuşi contra unor „penurii” dacă „aceste stocuri sunt prost gestionate”.

Mai ales, Ursula von der Leyen s-a declarat dispusă să examineze formarea preţurilor şi să crească „transparenţa” pieţei. „Trebuie să ne uităm la posibilitatea de a decupla preţurile electricităţii de cele ale gazului, deoarece avem [în UE] energii mai puţin scumpe, de exemplu energiile regenerabile”, a subliniat ea, fără a se referi la nuclear.

Dezbaterea despre energia nucleară, relansată

Criza preţului gazelor a relansat dezbaterea despre energia nucleară, o energie mai puţin scumpă şi fără emisii de carbon, ale cărei merite le laudă Parisul, dar care este criticată de mai multe state, în frunte cu Germania. Unii, ca liderul suveranist ungur Viktor Orban, au profitat de creşterea preţurilor pentru a ataca „Pactul verde” al UE, care urmăreşte să-şi reducă cu 55% emisiile de carbon până în 2030, şi piaţa CO2 unde furnizorii de energie trebuie să achite „drepturi de a polua”.

Un discurs respins de Comisie, îngrijorată că această criză va pune în pericol ambiţiile sale climatice, care trec prin scumpirea treptată a energiilor fosile. „Doar o cincime din creşterea preţurilor actuale poate fi atribuită scumpirii pieţei carbonului, restul vine din penuria ofertei”, a afirmat Frans Timmermans, vicepreşedintele Comisiei.

În faţa eurodeputaţilor, el a făcut apel la accelerarea tranziţiei spre regenerabile: „Dacă am fi adoptat acest pact verde cu cinci ani mai devreme, am fi fost mult mai puţin dependenţi de gazul natural”, a subliniat el.

Dar în lipsă unor „angajamente mai clare ale guvernelor” prin finanţarea unor infrastructuri indispensabile şi asigurarea unui preţ ridicat al carbonului, „investitorii vor fi reticenţi să treacă la regenerabile”, avertizează experţii de la Institutul Bruegel.