Salrom, singurul producător de sare din România, este în pericol să piardă cel mai important client din țara noastră după ce oficialii societății au decis să nu depună oferte la licitațiile estimate la o valoare totală de 67 milioane de euro fără TVA, pentru următorii patru ani. Este pentru prima dată în ultimii 25 de ani când conducerea Societății Naționale a Sării a luat o astfel de decizie. Dacă în anii trecuți, Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) i se reproșa că organizează licitațiile pentru achiziționarea sării în prag de iarnă, acum conducerea SN a Sării invocă condițiile dezavantajoase din caietele de sarcini. Astfel, România riscă să devină importator de sare pentru drumuri, în timp ce zăcămintele de sare ale țării noastre sunt uriașe. Mai mult, riscăm să importăm sare pentru drumuri nu doar în iarna 2016-2017, ci în următorii patru ani.

La toate acestea se adaugă și managementul defectuos al societății, care a pierdut în ultima perioadă o mare parte din piețele externe unde exporta sare pentru drumuri. În acest caz sunt țări precum Serbia sau Ungaria. Odată pierdute contractele de sare pentru drumuri, salinele Praid, Slănic Prahova, Târgu Ocna, Ocna Mureș și Cacica au toate șansele să fie închise și peste 1.000 de muncitori vor fi trimiși în șomaj.

Șeful salinelor dă vina pe CNADNR

Întrebat de ce Societatea Naţională a Sării, controlată de Ministerul Economiei, nu a depus oferte pentru licitația privind furnizarea de sare necesară deszăpezirii în perioada 2016-2020, organizată de CNADNR pentru totate cele şapte direcţii regionale: Bucureşti, Craiova, Timişoara, Cluj, Braşov, Iaşi şi Constanţa, directorul general al Salrom, Cosmin Marinescu, spune că anumite condiții contratuale dezavantajoase nu au fost acceptate de consiliul de adminstrație al societății. „Salrom nu a putut participa la licitația organizată de către CNADNR datorită condițiilor contractuale dezavantajoase pentru ofertant prevăzute în caietul de sarcini (toate riscurile fiind în sarcina furnizorului S.N.S. S.A., neacceptate de Consiliul de Administrație și la care conducerea executivă a formulat obiecțiuni)“ ne-a răspuns directorul general al Salrom. Potrivit acestuia, cele mai relevante se referă la negarantarea plăților, inexistența unui grafic minim de livrări, „știut fiind faptul că, SNS-S.A. trebuie să-și organizeze activitatea astfel încât să fie în măsură să-și onoreze obligațiile contractuale atât față de CNADNR cât și față de restul operatorilor economici cu care societatea are angajamente contractuale și lipsa penalităților în cazul renunțării la contract“, ne-a transmis Cosmin Marinescu.

CNADNR: „Salrom a ignorat procedura“

„Rețeta de falimentare“ a singurului producător de sare din România are efecte și asupra siguranței autostrăzilor și drumurilor naționale pe timp de iarnă. Compania Națională de Autostrăzi riscă să nu aibă în luna decembrie sare necesară deszăpezirii drumurilor și autostrăzilor. Ca soluție de avarie, CNADNR ar putea achiziționa materia primă din Ucraina sau Muntenegru. Oficialii Companiei Naționale de Autostrăzi infirmă explicațiile conducerii Salrom privind neparticiparea la licitația de furnizare sare pentru drumuri în perioada 2016-2020. Conducerea CNADNR susține că tipul procedurii de achiziţie publică utilizată a fost acord-cadru prin licitaţie deschisă. „Condiţiile impuse trebuie să respecte prevederile legale privind achiziţiile publice pentru licitaţia deschisă, ceea ce obliga CNADNR să nu direcţioneze prin caietul de sarcini licitaţia către un singur operator economic. Automat, clauzele contractuale au fost stabilite de companie pentru procedura de licitaţie deschisă. Mai mult decât atât, în adresa înaintată de către operatorul economic SC Salrom SRL au menţionat că este necesară o perioada de minim 45 de zile pentru obţinerea aprobărilor organelor statutare în stabilirea preţului, astfel încât Salrom să poată fi în măsură să-şi stabilească oferta“, ne-a transmis conducerea CNADNR. Aceștia au anunțat că procedura de atribuire „Acorduri cadru pentru furnizare sare pentru deszăpezire necesară în perioada 2016 – 2020“ a fost anulată pentru DRDP București, DRDP Craiova, DRDP Timișoara, DRDP Iași, DRDP Brașov și DRDP Constanța întrucât pentru aceste loturi nu a fost depusă nicio ofertă. „În cazul DRDP Cluj, unde a fost depusă o singură ofertă, procedura de achiziție a fost anulată întrucât nu a fost întrunit numărul minim de oferte care trebuie să îndeplinească criteriile de calificare și selecție, respectiv trei. Se reiau procedurile de furnizare sare pentru deszăpezire necesară în perioada 2016-2020, Salrom nu a participat la procedura mai sus menționată“, au susținut oficialii CNADNR. 

Pericol pe drumurile naționale

Deszăpezirea în această iarnă ar putea fi periclitată grav în situația în care CNADNR a fost nevoită să anuleze și licitația pentru încheierea acordurilor cadru de furnizare clorură de calciu la direcțiile București, Craiova și Constanța, întrucât nu a fost depusă nicio ofertă. În cazul DRDP-urilor Timișoara și Cluj, procedura a fost de asemenea anulată deoarece ofertele primite au fost neconforme. Doar în cazul regionalelor Iași și Brașov, CNADNR a primit oferte, în prezent, „se așteaptă termenul limită de depunere a contestațiilor pentru semnarea acordurilor cadru cu ofertanții declarați câștigători“.

Exporturile de sare pentru drumuri, în picaj

Dacă în anii anteriori Societatea Națională a Sării exporta aproximativ 100.000 tone de sare pentru drumuri, în primele șase luni ale acestui an, producătorul de sare a reușit să vândă numai 13.000 de tone în străinătate. „Salrom a exportat în primele șase luni ale acestui an o cantitate de sare de drumuri de circa 13.000 tone (beneficiari: Slovacia și Bulgaria)“, ne-au transmis reprezentanții societății. Spre comparație, anul trecut, societatea a exportat circa 71.500 tone sare de drumuri, în țări precum Slovacia, Ungaria, Bulgaria și Serbia.

Fostul director general al Societățiii Naționale a Sării, Aurel Bucur, ne-a explicat că nu se pierde numai piața sării pentru drumuri din România, „ci și exporturile pentru Ungaria, Bulgaria, Serbia și Moldova“. „Până acum 4-5 ani, Salrom exporta 100.000 tone de sare în Ungaria plus alte 100.000 tone de sare în Serbia și alte țări din jurul României. (…) Cel mai probabil, Salrom a considerat că ar fi mai bine să nu se prezinte pentru că datele din caietul de sarcini nu erau pe placul lor. Acum trei ani am avut un mic război cu Narcis Neaga, fostul șef al CNADNR. Am cerut atunci ca CNADNR să inițieze procedurile furnizare sare încă din lunile de vară pentru a avea stocuri de sare în avans. Acum s-au demarat procedurile încă din luna iunie și constat că Salrom nu a depus oferte“, ne-a declarat Aurel Bucur. Întrebat dacă prin pierderea contractelor societatea este împinsă spre faliment, și ulterior se va încerca o privatizare pe sume modice, fostul șel al Salrom ne-a răspuns că din anul 2006 se tot încearcă vânzarea singurului producător de sare din România. „Falimentarea Salrom înseamnă subminarea economiei, Salrom are mai multe motoare economice, produce sare alimentară, sare pentru deszăpezire și sare industrială. Dacă se pierd contractele, pentru prima dată se vor înregistra pierderi la Salrom“, ne-a mai declarat Bucur. 

Sindicate: „Se pregătește o hoție mare“

Surse din rândul sindicatelor Salrom ne-au spus că pierderea contractului cu Ministerul Transporturilor, a exporturilor în Serbia și Ungaria de sare pentru drumuri înseamnă închiderea salinelor Praid, Slănic Prahova, Târgu Ocna, Ocna Mureș și Cacica. „Se pregătește o hoție mare la Salrom. Pentru prima dată după revoluție nu participăm la licitația pentru furnizare sare pentru drumuri. Noi am vândut firmelor tona de sare cu 212 lei, iar către Direcțiile Regionale de Drumuri și Poduri cu 198 lei/tona de sare fără TVA. Am pierdut contractele de export pentru că Ucraina vinde cu 36 euro/tona de sare, noi vindem cu 40-42 euro/tona, fără TVA. CNADNR este principalul client al Salrom, cel puțin 250.000 tone de sare cumpără în fiecare iarnă“, ne-au explicat surse din rândul sindicatelor Salrom.