În numai un an, piaţa de retail românească s-a modificat radical. În 2006, frecvenţa de vizitare a magazinelor s-a intensificat pe fondul unor coşuri de cumpărături mai mici pe vizită. Beneficiarii au fost reţelele mici, care se vor confrunta însă cu avalanşa de hipermarketuri şi discounteri.

De fapt, a fost doar un an de respiro pentru reţelele autohtone de supermarketuri, care din acest an au început să resimtă şocul intrării agresive pe piaţă a unor noi jucători, mai ales lanţuri de discount – numărul de astfel de magazine crescând cu 70% anul trecut – şi a extinderii hipermarketurilor. Potrivit unei analize de piaţă a companiei de consultanţă TASC, aceste două forme moderne de retail vor înregistra o creştere anuală de circa 15 – 20%, în timp ce supermarketurile vor creşte cu o rată anuală de numai 10%. „Intrarea pe piaţă a marilor nume, cum este Lidl, va schimba complet peisajul“, spune Guy Kuperman, partener în cadrul TASC. Reţeaua, operată de compania Schwarz, care deţine pe piaţa autohtonă lanţul de magazine de tip discount Kaufland, are în intenţie deschiderea a 100 de magazine Lidl până în 2011. „În următorii doi, trei ani, piaţa românească de retail va consemna o nouă fază de dezvoltare, aceea a sofisticării şi diferenţierii între competitori“, adaugă acesta.

Urmează încă două etape de dezvoltare

Cererea de spaţii de retail modern a fost alimentată de creşterea PIB-ului pe cap de locuitor cu 35% în ultimii cinci ani, a puterii de cumpărare cu 116% în acelaşi interval şi a exploziei creditelor de consum, volumul acestora crescând cu 470% din anul 2000 până în prezent. Ca urmare, în ultimii trei ani, şase lanţuri internaţionale de retail au intrat pe piaţă, iar ponderea retailului modern în totalul comerţului cu ridicata a crescut de la 22%, în 2005, la circa 35% în acest an, după estimările TASC. De asemenea, conform unui studiu recent al companiei de sudii de piaţă GfK, în acest an numărul clienţilor care preferă să îşi facă cumărăturile la un hipermarket a crescut, de la 11%, în 2006, la 18%. Doar anul trecut, numărul supermarketurilor, al hipermarketurilor şi al magazinelor de tip discount şi cash&carry a crescut cu 160 de unităţi.

Analizând peisajul retailului est-european, se poate observa că alte nume mari, pecum Tesco sau Wal-Mart s-au oprit la graniţa României, în Ungaria, ultimul dintre aceştia prin achiziţia retailerului local Delhaize. Tesco monitorizează de doi ani piaţa românească. „Nu cunoaştem nimic despre intenţiile lor, dar avem toate motivele să spunem că piaţa românească de retail nu se va opri la acest stadiu al dezvoltării, ci va urma un scenariu similar cu ceea ce s-a întâmplat în ţările din primul val al aderării la UE“, susţine Kuperman.
Potrivit TASC, prima fază a dezvoltării retailului modern pe pieţele din regiune este aceea a intrării jucătorilor internaţionali în oraşele mari, fază în care se află astăzi Bulgaria, cu un grad de penetrare a retailului modern de circa 20%. Piaţa românească tocmai urmează să încheie cea de-a doua fază de dezvoltare, cea a extinderii agresive în oraşele cu 100 – 200.000 de locuitori, în care această formă de comerţ ajunge la un nivel de 35%. Faza ulterioară, cea a extinderii în oraşe cu 20 – 50.000 de locuitori, va fi caracterizată de sofisticarea pieţei, prin dezvoltarea comerţului de tip discount, dar şi a unor lanţuri specializate, fuziuni şi achiziţii şi investiţii masive în logistică. „În această fază se află acum Polonia, cu care România seamănă cel mai mult dintre toate pieţele, atât din punctul de vedere al mărimii, cât mai ales al distribuţiei relativ egale a populaţiei în zonele urbane şi rurale“, e de părere Guy Kuperman de la TASC. În fine, cea de-a patra fază, cea a maturizării pieţei, în care formele de retail modern ajung în toate oraşele, e caracterizată de prezenţa unor centre comerciale avansate, cu doi sau trei competitori în acelaşi perimetru şi dezvoltarea unor nişe de piaţă, cum este cazul Ungariei. Spre deosebire de hipermarketuri şi discounteri, care se extind agresiv atacându-şi reciproc cota de piaţă, şi supermaketuri, ale căror afaceri vor fi afectate de evoluţia primelor două categorii, retailul de tip Cash&Carry pare, deocamdată, la adăpost de evoluţii neplăcute. „Hipermarketurile şi discounterii nu reprezintă concurenţa noastră directă“, spune Pia Krauss, marketing manager la Selgros. „Profilul clientului diferă: hipermarketurile şi discounterii se adresează, preponderent, consumatorului final, pe când principalii clienti ai unui magazin Cash & Carry sunt profesioniştii, din domeniul Horeca, turism, revânzatori etc., care caută un partener care cunoaşte nevoile lor şi acţionează conform exigenţelor lor“. Lanţurile de supermarketuri au însă în mânecă câţiva aşi, care jucaţi corect s-ar putea să le aducă beneficii.

Pe banda rulantă


160 de noi magazine de tip supermarket, hipermarket, discount şi cash&carry s-au deschis anul trecut pe piaţa românească. Dintre acestea, numărul hipermarketurilor a crescut cu 70%. Rata de creştere anuală preconizată este de 15-20%.