Iar investiţiile masive din ultima perioadă în retail nu au rămas fără urmări: supermarketurile reprezentau, în 2009, formatul de magazin care pierduse cel mai mult în preferinţele românilor, arată un studiu al companiei de cercetare de piaţă GfK.
La finalul lui 2011, schimbarea s‑ar putea să fie radicală; de la începutul anului s‑au deschis peste 300 de supermarketuri noi, iar trei sferturi dintre ele au suprafeţe de vânzare sub 2.000 mp.

Blocaţi de frământările de pe pieţele financiare, suntem pe cale să ratăm o ştire economică importantă a anului: revenirea Marii Febre a expansiunii retailerilor. Dar Marea Febră a cumpărăturilor nu şi-a revenit.

Marele retail se face şi mai mare „în căutarea profiturilor viitoare“, are o primă explicaţie pentru ritmul alert cu care se extind acum retailerii Bogdan Belciu, partener la PwC. Cât de alert? Iată un indiciu: aproape că nu trece săptămână în care marile reţele să nu anunţe deschiderea unui nou magazin sau vreo rebranduire (vezi fostul Minimax care a devenit Macro sau Lidl – Plus Discount, iar în curând şi Red Market va deveni Mega Image).

De pildă, Profi, lanţ cumpărat în urmă cu doi ani de fondul de investiţii Enterprise Investors, are o reţea de magazine aproape dublă comparativ cu 2009. Şi nu este nici pe departe un exemplu izolat; de la începutul anului s-au deschis peste 300 de magazine noi după calculele Capital, deşi consumul, un element-cheie în creşterea vânzărilor din retail –, nu şi-a revenit. Ca o paranteză, comerţul cu amănuntul (fără maşini şi motociclete) a scăzut în prima jumătate a acestui an cu 5,8 %, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

Întrebarea vine firesc: de ce atâta risipă? Un răspuns plauzibil ar fi că, acum, este mai uşor de găsit spaţii bune, la preţuri competitive, dar consultanţii din retail au şi alte variante de răspuns.

 Criza trece, retailul rămâne

În mod evident, noile realităţi ale pieţei nu mai justifică asemenea cheltuieli de capital, însă investiţiile de acum „pregătesc companiile pentru capitalizarea susţinută şi capturarea potenţialului pieţei din perioadele următoare de avânt economic“, cred consultanţii din echipa de tranzacţii a PwC România.

La nivel local, spun ei, miza este câştigarea consumatorilor de proximitate. La nivel naţional şi la nivelul regiunii Europa Centrală şi de Est, miza se va pune pe securizarea (printr-o consolidare extinsă regional) unui număr din ce în ce mai mare de clienţi, ceea ce va aduce competitivitate în preţuri mai ales la aşa-numitele „private label“.

Şi chiar dacă nimeni nu se mai aşteaptă să vadă prea curând ratele consistente de creştere din perioada 2003–2008, perspectivele rămân încurajatoare: piaţa românească de retail, estimată la 22 mld. euro în 2010, va creşte cu 62% în următorii zece ani, mult în faţa unor ţări precum Portugalia, Spania, Italia sau Grecia, unde avansul va fi de doar aproximativ 10%, arată un studiu al Oxford Economics, citat într‑un raport al firmei de consultanţă imobiliară King Sturge.

Pentru 2011, consultanţii se aşteaptă la o creştere de 2,2% a retailului. O creştere determinată tocmai de această extindere a reţelelor de retail. Dar pentru un tablou complet, mai e nevoie de câteva detalii: inclusiv Carrefour şi Metro – prin definiţie operatori pe spaţii mari şi prin extrapolare retailerii în general – s-au repliat la condiţiile de criză şi au lăsat în urmă „hipersuprafeţele“, virând cu toată viteza către spaţii mai mici (în cazul reţelelor amintite s-au deschis deja 38 de supermarketuri Carrefour Market, respectiv patru Metro Punct).

Pentru consumatori, noile concepte înseamnă înainte de toate timp şi bani. Timp mai puţin pierdut pe drum şi mai puţine tentaţii, traduse în bani, printre rafturi. Mai ales că, în afară de repoziţionarea strategică pe spaţii de vânzări mai mici, retailerii îşi pun în rafturi şi mărcile proprii pe care le vând la preţuri cu până la 20% mai mici decât cele ale producătorilor clasici.

Doar că nici producătorii nu stau degeaba; companii precum Angst, Cris Tim, Agricola sau Unicarm au început să-şi dezvolte propriile lor reţele de retail pentru a-şi asigura cash flow-ul grav afectat de falimentele şi blocajele financiare din piaţă. „Pe termen lung, nu ştiu dacă producătorii se vor dovedi buni manageri şi în afacerile de retail“, comentează Bogdan Belciu recentul parteneriat „strategic“, după cum se exprimă Sorin Minea, semnat de Angst cu francezii de la Carrefour. Acţionarul majoritar al Angst refuză să spună exact care sunt termenii asocierii, pe motiv că „înţelegerea e să nu discutăm public, încă“, dar răspunde categoric la întrebarea despre o posibilă preluare în mai mulţi paşi a Angst de către Carrefour: „Nu vând, nu închiriez, nu cedez. Brandul Angst nu va dispărea“.

Noile teritorii de cucerit

Înapoi la expansiune, în pas alert se mişcă mai ales magazinele de proximitate precum Mic.ro, R Kiosk sau Inmedio. „Aici este vorba de strategia clară de expansiune accelerată a lanţului Mic.ro (acum, la un an de la demararea acestui business, sunt peste 530 de magazine Mic.ro în ţară, şi vor fi 2.000 până la sfârşitul lui 2012, conform planului anunţat de Dinu Patriciu – n.red.), dar rămâne de văzut dacă, odată cu atingerea unei anumite maturităţi, acest format va putea fi operat în mod profitabil în România“, este de părere Dragoş Popa, senior consultant la Roland Berger Strategy Consultants România.

Mai departe, el crede că retailului de proximitate sau „convenience store“, alături de supermarketuri şi discounteri, sunt formatele de magazin care vor avea cel mai mare ritm de creştere atât în mediul urban, cât şi în cel rural.
Apropo de teritoriile rămase necucerite, Dragoş Popa vorbeşte şi de un anumit „grad de saturaţie“ în ceea ce priveşte hipermarketurile, – „vor fi extinderi numai în oraşele în care vor fi deschise noi malluri şi poate în câteva din oraşele medii, între 100.000 și 300.000 de locuitori“ -, dar este convins că se va accelera extinderea în mediul rural.

Cu alte cuvinte, noile teritorii de cucerit sunt localităţile din urbanul mediu şi mic, ce reprezintă un potenţial de expansiune foarte bun atât pentru discounteri, cât şi pentru reţelele cu formate mici de magazine, plus că, în sate, retailul modern lipseşte cu desăvârşire, iar o piaţă cu aproximativ zece milioane de potenţiali clienţi nu poate fi ignorată la infinit de marii retaileri.

Pentru Profi, de exemplu, pragul minim pentru expansiune vizează oraşele cu 10.000 locuitori. „Cel puţin 20% din magazinele noastre se află în localităţi sub 50.000 de locuitori“, spune Pawel Musial, directorul general al reţelei cu 101 magazine. Pentru ultimii discounteri intraţi în piaţă, nemţii de la Lidl, „interesante“ sunt oraşele cu peste 30.000 de locuitori. La fel ca ei, şi celelalte reţele, care au refuzat să comunice planurile de expansiune pentru că au „caracter confidenţial“ duc o luptă aprigă pentru extindere.

Cumulat, planurile lor sunt susţinute cu investiţii estimate de consultanţi la peste 300 de milioane de euro. Dar bătălia, inevitabilă, pentru ocuparea fiecărui petic de teren în parte nu depinde exclusiv de bani şi ar putea fi câştigată mai degrabă de cel care se mişcă cel mai repede. Important este să fii şi primul care ajunge acolo.