Moldova în fața unui exod demografic accelerat. Doar jumătate din copiii născuți în 2004 mai rămân în țară
Republica Moldova se confruntă cu o problemă majoră de migrație a tinerilor, fenomen descris de economistul Veaceslav Ioniță drept un exod „educat, continuu și accelerat”. La 21 de ani după nașterea lor, doar jumătate din cei aproape 38.000 de copii născuți în anul 2004 mai trăiesc pe teritoriul țării, arată o analiză transmisă de IPN, scrie albasat.md.
Generația 2004, dispărută treptat din Moldova
Veaceslav Ioniță a urmărit cu atenție traseul acestei generații, începând de la grădiniță, apoi școală, liceu, facultate și până la primii ani de activitate profesională. Datele indică o scădere constantă a numărului tinerilor care aleg să rămână acasă.
„Nu este doar o statistică rece – este o radiografie dureroasă a eșecului nostru colectiv de a oferi unui copil născut aici suficiente motive să rămână”, afirmă economistul.
La momentul începerii școlii, în 2010, deja 15% dintre copiii născuți în 2004 părăsiseră țara. După zece ani, în 2020, la vârsta liceului, unul din trei tineri se afla în străinătate. În 2023, când aceștia au ajuns la studii superioare, doar 60% mai erau în Moldova. Proiecțiile indică faptul că până în 2026, când vor absolvi facultatea, doar aproximativ 17.800 dintre acești tineri vor rămâne în țară.
Impactul economic și social al exodului tinerilor
Pe lângă pierderea masivă de capital uman, Republica Moldova suportă și pierderi economice considerabile. Fiecare tânăr plecat în străinătate înseamnă 25-30 de ani de contribuții fiscale pierdute. Cu o medie anuală de circa 4.000 de euro, aceste plecări costă statul între 100.000 și 120.000 de euro per emigrant.

Exodul generează dezechilibre grave pe piața muncii, mai ales în sectoarele vitale precum educația și tehnologia informației, unde deficitul de specialiști devine tot mai acut. Această criză structurală riscă să afecteze pe termen lung dezvoltarea economică și socială a țării.
Soluții propuse pentru stoparea exodului
Pentru a încetini sau chiar inversa această tendință, Veaceslav Ioniță recomandă o serie de măsuri concrete. Printre acestea se numără acordarea de burse condiționate pentru studenți, scutiri fiscale pentru tinerii reveniți în țară și facilități financiare sub formă de credite avantajoase pentru locuințe.
Expertul insistă pe importanța promovării meritocrației și digitalizării în educație, astfel încât universitățile să pregătească competențe care pot fi valorificate în țară.
„Moldova nu trebuie doar să le ceară să rămână, ci să le ofere un viitor predictibil, demn și prospe”, afirmă Ioniță.
Exodul tinerilor este un semnal clar al unor probleme structurale profunde în societatea moldovenească. Fără politici eficiente și angajament real, Republica Moldova riscă să-și piardă cea mai valoroasă resursă: generația care ar putea asigura dezvoltarea și stabilitatea pe termen lung.