Într-un context marcat de presiuni economice și nevoia de eficientizare a aparatului de stat, premierul Ilie Bolojan a anunțat intenția de a demara un proces de reformă teritorială. Obiectivul său este clar: administrații locale mai eficiente, cu cheltuieli mai bine controlate și servicii publice de calitate. Fără să anunțe un calendar precis, Bolojan spune că pregătirile încep deja prin formarea unor grupuri de lucru dedicate.
Ilie Bolojan spune că se vor înființa grupuri de lucru pentru reorganizarea locală
Ilie Bolojan spune că se vor înființa de săptămâna viitoare, grupuri de lucru pe categorii administrative – comune, orașe și municipii – pentru a analiza particularitățile fiecărui tip de unitate administrativă. Măsurile vor viza optimizarea funcționării acestora și adaptarea la realitățile financiare actuale.
„Reorganizarea administrativă e o necesitate pentru România, dar i-aș minți pe români dacă le-aș spune că va fi făcută anul acesta sau anul viitor, pentru că e greu să faci operații complicate multe în același timp.
Energia noastră e pentru scoaterea României din această perioadă dificilă, dar una dintre componente e o reformă care ține de administrația publică locală, dar nu în sensul desființării de localități, pentru că acest lucru se face de la finalul unui ciclu electoral, deci chiar dacă ne-am dori de mâine să facem asta, oamenii cu mandate, aleși, își închid mandatul”, a declarat Bolojan în cadrul interviului de la Antena 3.
Premierul a precizat că obiectivul nu este desființarea localităților, ci eficientizarea activității acestora. Reforma va începe cu modificări care pot fi aplicate imediat, urmând ca efectele să fie evaluate pe termen mediu și lung.
Probleme financiare la nivel local
Conform premierului, un număr mare de comune din România nu își pot acoperi cheltuielile administrative din surse proprii. Acestea se bazează în mod covârșitor pe subvenții de la bugetul de stat sau de la consiliile județene pentru a funcționa.
„De săptămâna viitoare formăm grupuri de lucru pe fiecare structură – municipii, orașe, comune – pentru că problemele lor sunt diferite. Aici nu e vorba de a desființa, ci de a lua măsuri care să-i facă mai eficienți.
Sunt multe comune – peste 60% – care nu-și pot acoperi cheltuielile personalului cu impozite și taxe, dar au posibilitatea să-și hotărască numărul de angajați la primărie, iar suficient de larg este sacoul care să-i încapă, să-și stabilească nivelul de salarizare, își acordă sporurile de fonduri europene și după aia au și cele mai mici nivele de impozite, pentru că în conștiința cetățeanului nu e o legătură între impozitul pe care-l plătește și calitatea serviciului pe care-l primește”, a punctat Bolojan.
În opinia sa, lipsa unei legături directe între taxele locale și calitatea serviciilor oferite de primării contribuie la o administrare defectuoasă.
Control mai strict asupra cheltuielilor locale
Reforma propusă de Bolojan presupune o nouă abordare în ceea ce privește alocarea fondurilor publice către administrațiile locale. Statul ar putea condiționa sprijinul financiar de respectarea unor criterii clare privind structura de personal și grilele de salarizare.
„Și-atunci trebuie să lucrăm la aceste mecanisme în care guvernul îți dă bani sau CJ să poți funcționa, atunci îți dăm noi și grilă de salarizare, număr de angajați care să limiteze cheltuielile. Nu trebuie să ai neapărat doi consilieri personali la un primar, mulți primari responsabili n-au angajat că știu că n-au bugete”, a mai spus premierul.
În viziunea sa, nu toate funcțiile din primării sunt esențiale. Exemplul oferit a fost cel al consilierilor personali ai primarilor, ale căror posturi nu sunt mereu necesare și pot fi eliminate pentru a reduce costurile.
Parlament redus, dar fără efecte imediate
În cadrul aceluiași interviu, Ilie Bolojan a comentat și tema reducerii numărului de parlamentari. Deși consideră că o astfel de măsură nu ar afecta în mod negativ activitatea legislativă, el subliniază că este nevoie de o majoritate parlamentară pentru a o implementa.
„Convingerea mea e că, dacă ar fi mai puţini parlamentari, nu s-ar întâmpla nimic. Am fost în Senat, am văzut despre ce este vorba, dar, ca să faci acest lucru, trebuie să ai o majoritate parlamentară şi nu fac jocuri politice, nu explic ce vor unii, ce vor alţii. Este clar că concentrarea acestei coaliţii de guvernare a fost să rezolve problemele care sunt urgente în aeastă perioadă”, a declarat premierul.
Cu toate acestea, el a precizat că reforma legislativului nu se află în prim-planul actualei guvernări, care este concentrată pe măsuri economice urgente. Bolojan admite că tema generează nemulțumire publică, dar atrage atenția că nu reprezintă o soluție pentru marile probleme structurale ale țării.
”Şi numărul de parlamentari este ca acele salarii foarte mari. El nu rezolvă problemele României, dar într-adevăr, generează pe bună dreptate o stare de nemulţumire are este dublată de percepţia proastă care s-a creat vizavi de parlamentari, uneori pe bună dreptate, alteori o percepţie care a fost formată doar pe lucruri care ţin de o minoritate de parlamentari”, a precizat premierul.
Scăderea calității clasei politice
Premierul a vorbit și despre degradarea percepției publice asupra clasei politice românești. El afirmă că încrederea cetățenilor poate fi recâștigată doar prin implicarea unor persoane competente și prin deschiderea partidelor către profesioniști din afara sferei politice.
„Sunt oameni care sunt disponibili la comunicare, au şi o anumită capacitate de a comunica, dar cu toate aceste aspecte, în mod evident a fost o scădere a calităţii lumii politice, a fost o invouţie şi dacă vrem să recâştigăm încrederea oamenilor, trebuie să aducem profesioniştii, să deschidem partidele către oamenii valoroşi din societate, să fim parte cu deciziile noastre la ceea ce au nevoie români”, a spus Bolojan.
În opinia sa, pentru ca societatea să aibă încredere în liderii politici, este necesară o reformă profundă a modului în care partidele se raportează la cetățeni și la nevoile acestora. Oamenii valoroși trebuie aduși în prim-plan, iar deciziile politice trebuie să reflecte prioritățile reale ale populației.
„E greu astăzi să le eri oamenilor să facă sacrificii, dacă sumele alocate partidelor parlamentare nu sunt reduse. Pentru că altfel pare o decuplare de realitate”, a mai spus Bolojan.
