Pe rețelele sociale chineze, astăzi, toată lumea și-a amintit de „diplomația tăițelor”. Era în august 2011: Joe Biden, care venise la Beijing pentru a stabili un prim contact cu viitorul lider comunist Xi Jinping, pe atunci şi el tot vicepreședinte, şi-a luat o pauză  şi s-a dus să mănânce într-o tavernă tradiţională din centru.

Nu a comandat specialitatea casei, stufatul de ficat, însă sub ochii curioși ai comesenilor a mâncat o porţie mare de noodles, tăițeii chinezeşti, câteva pâinici mici proaspete și o cutie de Coca-Cola.

Meniu pe care ulterior proprietarul localului l-a numit meniul Biden şi pe care acum l-ar putea redenumi „Meniul președintele Biden”. „Este un vechi prieten”, s-a lăudat el în faţa presei locale, care s-a dus să-l intervieveze pentru a-i afla impresiile despre noul viitor locatar al Casei Albe.

Relațiile personale contează

O anecdotă, dar nu numai. Deoarece în China relațiile personale contează, iar faptul că Xi și Biden s-au întâlnit frecvent în timpul președinției Obama, discutând probleme complexe de la comerț la Marea Chinei de Sud, nu este un lucru de neglijat.

Convingerea conducerii comuniste este că, alături de el, un politician experimentat, poate fi reluat măcar dialogul, întrerupt acum de luni de zile de administrația Trump.

Desigur, acest lucru nu înseamnă revenirea la punctul de plecare, iar oficial, Biden nu a primit încă niciun mesaj de felicitare din partea autorităţilor din China.

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe a motivat tăcerea explicând că „rezultatul votului va fi stabilit în conformitate cu reglementările SUA”, o formulă ciudată în spatele căreia putem citi atât dorința de a sublinia haosul instituțional pe care îl trăiește America, cât şi teama că Trump și-ar putea folosi ultimele zile în Casa Albă pentru a lovi din nou Beijingul.

Astăzi, mass-media regimului reiterează mesajul, repetat deja la infinit, care spune că oricum, relațiile bilaterale sunt destinate să se înrăutățească, având în vedere că etabilishmentul american consideră China drept o amenințare strategică ce trebuie blocată. Cu toate acestea, Global Times, un ziar naționalist, aruncă un fel de ramură de măslin spunând că cele două țări „concurează, dar cu interese care se integrează, şi nu sunt inamice”.

Cu Biden, China ar putea pune pe masă problemele mari ale guvernanței globale, cum ar fi clima sau răspunsul la virus.

Nu este o coincidență faptul că Xi Jinping a făcut recent din asta axa mesajului său către lume. Unii experți chiar speculează că cele două părți ar putea redeschide acordul comercial, redefinind acordul încheiat cu Trump în nişte condiţii mult mai echilibrate. China Daily ajunge chiar să scrie, cu mult optimism, că o „resetare” a relațiilor ar putea începe chiar de acolo.

Însă pentru regim, agasat de schimbările continue de atitudine ale lui Trump, ar fi deja mult dacă ar reveni la o „predictibilitate” în relații. China are nevoie de stabilitate pentru a-şi planifica următorii pași în propria ascensiune şi pentru a deveni suficient de puternică încât să trateze cu Stale Unite de la egal la egal.

Biden, o amenințare mai mare decât Trump

În acest sens, totuși, pe termen mediu și lung, Biden reprezintă pentru Beijing o amenințare mai mare decât Trump. Dacă este adevărat că noul președinte ar trebui să fie mai precaut în unele lucruri, de exemplu în sprijinirea Taiwanului, el pare să aibă toată intenția de a aduce Statele Unite mai aproape de aliații săi istorici, încercând să recupereze rolul de lidership internațional deteriorat de Trump.

Mass-media de stat din China scrie că țările din Asia nu vor fi niciodată împotriva Dragonului şi că vor dori să rămână echidistante între cele două superputeri. Cine știe. Însă pentru autorităţile de la Beijing, o manevră multilaterală de izolare ar fi mult mai dificil de contracarat.