Perioada de creditare „nebună“ din 2007-2008 nu avea cum să nu genereze, la un moment dat, un val uriaş de restanţe, spune Cristi Ionescu, directorul general al Coface.
„Odată cu declanşarea crizei, echipele interne ale băncilor nu au putut face faţă unui tsunami de credite neperformante. Practic, criza a dus afacerile recuperatorilor nebancari la apogeu“, afirmă Ionescu. Astfel, în 2010 numărul de creanţe ajunse la recuperatori, atât de la bănci, cât şi de la alţi creditori, a crescut cu 66% faţă de 2009, până la 6,22 milioane, iar valoarea pieţei colectării de creanţe a urcat cu 65%, până la 1,66 miliarde euro, potrivit datelor Asociaţiei de Management a Creanţelor Comerciale (AMCC).
Anul trecut, membrii AMCC au recuperat creanţe în valoare de 384,6 milioane euro, pentru un număr total de 3,2 milioane de cazuri. Prin urmare, creanţa medie colectată a fost de 118 euro, adica mai puţin de 38% din creanţa medie administrată – de 311 euro. Mai mult de jumătate (52%) din creanţele administrate în 2010 de membrii AMCC au venit dinspre bănci, 37% dinspre operatorii telecom şi circa 4% dinpre IFN-uri.
Piaţa frânează
În primul trimestru din acest an, valoarea cazurilor externalizate către firmele specializate în recuperare a scăzut cu 12% faţă de trimestrul precedent, la 243,5 milioane euro, în vreme ce valoarea creanţelor cumpărate la nivelul AMCC s-a contractat cu 36%, până la 168,7 milioane euro. Cifrele reprezintă creanţele de recuperat de la persoanele fizice. În ceea ce priveşte creanţele de recuperat de la persoane juridice, valoarea externalizată către AMMC a fost de 15,2 milioane euro.
„Pentru 2011, per ansamblu, ne aşteptăm la o scădere a afacerilor noi cu 25%-30%, în primul rând pentru că întârzie demararea creditării, dar şi pentru că băncile şi-au curăţat ce aveau de curăţat“, e de părere şeful Coface. Pe de altă parte, Ionescu recunoaşte că băncile au păstrat să administreze intern cea mai mare parte a creanţelor, peste 90%, iar asta se vede şi în datele BNR. Creditele încadrate ca categoria „pierdere“ (cele cu restanţe de peste 90 de zile) erau de peste 8,7 miliarde euro la sfârşitul lunii aprilie 2011, faţă de circa 0,83 miliarde euro, cât reprezentau creanţele administrate de recuperatori în 2010.
Cei de la Kruk International se aşteaptă ca personalul bancar convertit în criză de la vânzare de credite la recuperare să revină la activitatea de bază, iar băncile să externalizeze şi să vândă portofolii mari de creanţe. În plus, oficialii Mellon cred că un val important de creanţe ar putea veni şi dinspre cei care au beneficiat de rescadenţare.
Şeful EOS KSI, Georg Kovacs, spune că firmele specializate în recuperări sunt mult mai flexibile în relaţia cu debitorii, cu care încearcă să găsească o soluţie rezonabilă de rambursare, spre deosebire de bănci, care au o abordare destul de rigidă. „Încercăm chiar să-i consiliem pe debitori în găsirea unui job, pentru a-i ajuta să achite din nou“, afirmă Kovacs.
„Este absolut recomandabil ca băncile să-şi cureţe mai repede portofoliile. Cu cât aşteaptă mai mult, cu atât costurile vor fi mai mari şi pentru ele, şi pentru economie. Unul din pericolele ce pândesc revigorarea economică este chiar întârzierea curăţării portofoliilor de către bănci. În ţările în care aceste lucruri s-au făcut din timp, evident sub impulsul guvernelor sau al băncilor centrale, revenirea economică a fost mai rapidă. Băncilor locale trebuie să le impună ori Guvernul, ori BNR“, spune analistul Matei Păun, managing partner la BAC Investment.