Indicele dolarului, care compară moneda americană cu un coș de șase valute, se ridica luni la 90.045, cu puțin peste minimul din ultimele trei luni de 89.646 stabilit vineri.

Transcrierile comentariilor de la întâlnirea Fed din aprilie, publicate săptămâna trecută, i-au asigurat pe investitori că există un sprijin puternic în rândul factorilor de decizie pentru continuarea politicii actuale de menținere a dobânzii cheie aproape de zero până când economia și, în special, piața muncii, îți vor reveni complet.

Banca Centrală Europeană a părut la fel de precaută în ceea ce privește reducerea sprijinului de pandemie, avertizând că cele 19 economii ale zonei euro se confruntă cu riscuri inegale și că este necesar un stimulent mai targetat pentru a sprijini redresarea economică incipientă. Banca și-a exprimat îngrijorarea privind perioada următoare, în care guvernele își încetează sprijinul pentru industriile afectate de pandemie, cum ar fi schemele de plată a șomajului tehnic.

O altă problemă identificată de BCE este povara datoriilor corporative în creștere din țările cu sectoare mai mari de servicii lovite de pandemie, deoarece aceasta ar putea crește presiunea asupra guvernelor și creditorilor din aceste țări.

Vorbind despre datorii, o eventuală creștere a dobânzilor în SUA și UE ar putea amenința recuperarea economiilor de pe piețele emergente și ar crește decalajul dintre acestea și lumea dezvoltată, potrivit unui raport de săptămâna trecută al Moody’s Analytics.

Raportul a arătat că datoria globală a crescut cu o cifră record de 24 de trilioane de dolari, până la un nou maxim de 366% din produsul intern brut în 2020, iar datoria globală a piețelor emergente este mai mult decât dublată în ultimul deceniu. Întrucât aceste țări rămân în urmă și în ceea ce privește vaccinările și în ce privește redresarea economică, ele riscă să fie în situația de a trebui să facă plăți mai mari pentru a-și plăti datoriile exact la ieșirea din pandemie. Acest lucru ar putea duce la o redresare inegală a economiei mondiale, a avertizat Moody’s.

România s-a confruntat și ea cu deficite bugetare ridicate în timpul pandemiei, dar poate beneficia de fondul de redresare al UE și a surprins analiștii săptămâna trecută cu un anunț că economia a revenit deja la nivelul de dinaintea pandemiei. Institutul Național de Statistică a anunțat că PIB-ul a crescut cu 2,8% în termeni reali în primul trimestru față de T4 din 2020, revenind la nivelul din T1 al anului 2020.

În ciuda faptului că are una dintre cele mai puțin digitalizate societăți din Europa, economia României a arătat o reziliență surprinzătoare, PIB-ul scăzând doar cu 3,9% în 2020 față de anul anterior, comparativ cu scăderea de 6,8% din zona euro și revenindu-și mai repede decât cel economiile omologilor europeni. Acesta este un început de an promițător și, dacă programele de sprijin ale UE se materializează, se poate îmbunătăți și mai mult.