În cazul Credit Agricole, ratingul a trecut la Aa2 de la Aa1, decizia fiind luată din cauza expunerii pe datoria Greciei, în timp ce pentru Societe Generale, downgradarea a trecut de la Aa2 la Aa3, decizia fiind luată în urma reevaluării eventualului ajutor guvernamental pe care banca ar putea să-l obțină în cazul unei crize grave.
Luni, SOcGen a anunţat că va debloca până la 4 miliarde de euro (5,4 miliarde de dolari) din capital până în 2013 prin vânzarea de active, îmbunătăţindu-şi indicele de adecvare a capitalului Tier 1 cu 100 puncte de bază.
‘Expunerea Societe Generale la criza datoriilor suverane (Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia, Spania) este scăzută şi foarte uşor de gestionat, în orice tip de scenariu final. Afacerile grupului sunt profitabile, nivelul lichidităţilor este extrem de satisfăcător, aşa cum sunt şi nivelurile de solvabilitate. Pe baza solidităţii băncii şi cu convingerea că o nouă perioadă a început după vara lui 2011, Grupul a decis să accelereze şi să adopte executarea planului său strategic. Prin urmare banca va putea îndeplini noile cerinţe de reglementare Basel III, având un indice de adecvare a capitalului Tier 1 de peste 9% la sfârşitul lui 2013, fără o majorare de capital’, a declarat luni Frederic Oudea.
Expunerea Societe Generale la statele periferice ale zonei euro este de 4,3 miliarde de euro, mai puţin de 1% din portofoliul de active al băncii. La 9 septembrie 2011, expunerea băncii la obligaţiunile suverane elene era de 900 milioane de euro.
Luna trecută, Societe Generale a anunţat că profitul său net a scăzut în trimestrul doi din 2011 cu 31%, la 747 milioane de euro (1,07 miliarde de dolari), în special din cauza expunerii la Grecia.
Recapitalizarea băncilor europene, o chestiune de creştere
Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, şi-a justificat marţi, într-un interviu acordat cotidianului Wall Street Journal, apelul la întărirea capitalului băncilor europene, susţinând că această măsură va aduce sănătatea economică pe Bătrânul Continent, transmite AFP.
Ea a explicat că sub-capitalizate, băncile nu-şi pot susţine activitatea. ‘Noi considerăm această perspectivă drept o ameninţare la adresa creşterii economice. Economiile au nevoie de creştere, iar pentru a fi creştere este nevoie de credite’, a declarat ea.
Şeful FMI a primit o avalanşă de critici după ce a îndemnat Europa, într-un discurs susţinut la 27 august, să recapitalizeze băncile europene chiar şi cu fonduri publice dacă nevoia o cere. Ea a mai precizat apoi că acest îndemn nu se referea decât la ‘anumite bănci’.
FMI îşi va consacra ‘Raportul asupra stabilităţii financiare în lume’ din 21 septembrie situaţiei băncilor europene.
