Rata sinuciderilor a scăzut în 2019 în Germania. Ce factori au influenţat acest fenomen

Anul trecut, Germania a înregistrat, din nou, un număr al sinuciderilor în scădere. Totuşi, în statele federale din estul Germaniei, media este peste cea naţională. Care sunt motivele?

Numărul sinuciderilor a scăzut din nou în 2019. Cu toate acestea, cifrele din estul Germaniei sunt peste media națională. Efectele crizei provocate de pandemia de coronavirus încă se pot face resimțite.

Oficiul Federal de Statistică a publicat graficele sinuciderilor pentru anul 2019. Numărul a scăzut din nou, cu 200 față de anul precedent, până la un total de 9.041. Se observă totuși că în statele federale din estul Germaniei – cu excepția Brandenburgului – numărul a crescut și este cu mult peste media națională de 10,9 cazuri la 100.000 de locuitori, scriu jurnaliştii de la Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Rata cea mai mare este în Saxonia-Anhalt, cu 15,4 cazuri. Urmează Saxonia cu 14,3, apoi Mecklenburg-Pomerania Occidentală (13,9). Pentru Turingia, statisticile arată 13,3 sinucideri la 100.000 de locuitori. În statele vest-germane, valoarea este similară doar în Schleswig-Holstein (13,5). La capătul inferior al listei se află Berlinul (10,1), Bremen (8,8) și Renania de Nord-Westfalia (7,5).

Nu există motive clare pentru numărul mai mare de sinucideri din est, declară Ute Lewitzka, specialist în psihiatrie și psihoterapie la Spitalul Universitar din Dresda și specializat în cercetarea și prevenirea sinuciderilor. De obicei, mai mulți factori sunt responsabili pentru această alegere. Este bine documentat faptul că ratele de sinucidere din Germania Centrală erau semnificativ de mari acum un secol și jumătate. Regiunea era deja colorată în roșu intens pe hărțile privind sinuciderile pe care italianul Henry Morselli le-a alcătuit pentru Europa în anul 1883.

„Una dintre ipoteze este că oamenii din aceste regiuni tind să fie retrași și, prin urmare, să facă față diferit conflictelor, stresului și nemulțumirilor”, precizează Lewitzka. La acea vreme, alte ipoteze făceau referire la afilierile religioase.

Potrivit cercetărilor, până la 90% din sinucideri apar sub influența unei boli mintale. Nu există însă dovezi că ar suferi de depresie multe persoane din regiunile unde această decizie finală este luată mai des. Este de menționat însă că, în zonele rurale, oferta de medici generaliști și, mai ales, de specialiști este adesea mai redusă decât în orașe. În plus, vârsta medie a celor care optează pentru acest gest ultim este mai mare în statele federale din estul Germaniei decât în cele din vest.

Întrucât „sinuciderea este un fenomen al bătrâneții”, după cum spune Lewitzka, îmbătrânirea populației în regiunile estice, care din punct de vedere structural sunt mai slabe, se reflectă și în statisticile sinuciderilor. Factorii socio-economici precum rata șomajului sau valoarea pensiei joacă, de asemenea, un rol important.

Măsurile de prevenire a sinuciderilor au redus la jumătate numărul lor începând cu anii 1980. Cu toate acestea, din moment ce în Germania nu există un program de prevenire finanțat de stat, au luat naștere în statele vest-germane mai multe proiecte voluntare. Ute Lewitzka cere sprijin constant și, de asemenea, structural, „dar subiectul este neplăcut și încă evitat”. Ea nu poate să prevadă încă ce impact a avut 2020 asupra numărului de sinucideri.

În acest moment, în timpul pandemiei de coronavirus nu există o creștere. Cu toate acestea, un studiu asupra gripei spaniole arată că, în special, al doilea și al treilea val au provocat mai multe sinucideri. „Nu o vom putea ști decât la sfârșitul anului viitor”.