Rareș Bogdan cere schimbarea regulilor ETS: România să păstreze 90% din certificatele gratuite în 2030

Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a depus 35 de amendamente în Parlamentul European pentru revizuirea Directivei ETS, în încercarea de a proteja industria grea din România de efectele regulilor de decarbonizare după 2030. Propunerile vizează certificatele gratuite, importurile, finanțarea modernizării și protejarea producției industriale românești.

Rareș Bogdan cere schimbarea regulilor ETS: România să păstreze 90% din certificatele gratuite în 2030

Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a anunțat joi, 8 octombrie, că a depus 35 de amendamente în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) a Parlamentului European pentru revizuirea Directivei ETS. Propunerile vizează protejarea industriei grele din România în procesul de decarbonizare de după 2030. Rareș Bogdan este membru al Comisiei ENVI.

Potrivit europarlamentarului, amendamentele sunt structurate în cinci direcții strategice și urmăresc reducerea riscului ca siderurgia, industria energetică, producția de ciment și industria chimică să fie afectate de creșterea costurilor generate de regulile europene privind emisiile.

Una dintre principalele propuneri se referă la ritmul în care ar urma să fie reduse certificatele gratuite de emisii acordate industriei odată cu intrarea în funcțiune a mecanismului CBAM, taxa de carbon aplicată la frontieră. Rareș Bogdan susține că reducerea ar trebui să fie mai lentă decât cea propusă de Comisia Europeană și indică drept exemplu păstrarea a 90% din certificate în 2030, față de 59% în scenariul propus de Comisie.

El propune, de asemenea, ca reducerea certificatelor gratuite să poată fi suspendată automat în situația în care mecanismul CBAM nu funcționează suficient de eficient, iar importurile ieftine și poluante din afara Uniunii Europene continuă să ajungă pe piața europeană.

Rareș Bogdan argumentează că marile companii industriale nu pot face rapid investițiile necesare pentru retehnologizare, în condițiile în care tehnologii precum utilizarea hidrogenului curat presupun costuri ridicate. În opinia sa, eliminarea rapidă a certificatelor gratuite ar putea majora puternic costurile de producție și ar putea crește riscul de insolvență și pierderi masive de locuri de muncă.

Europarlamentarul atrage atenția și asupra riscului unor fraude asociate importurilor. El descrie un posibil mecanism de fraudă de tip „fantomă” sau „carusel de TVA”, în care oțelul ori cimentul importat din țări precum China sau Turcia ar putea fi introdus prin firme-paravan, vândut rapid la prețuri mici, iar compania importatoare ar putea intra ulterior în insolvență înainte de achitarea obligațiilor legate de certificate.

În acest context, Rareș Bogdan propune ca importatorii considerați cu risc ridicat, inclusiv cei fără un istoric financiar dovedit, să fie obligați să constituie o garanție în momentul efectuării formalităților vamale.

O altă serie de amendamente vizează eliminarea prevederilor care ar condiționa certificatele de bugete rigide pentru investiții și ar bloca o cincime din alocări. Potrivit europarlamentarului, aceste reguli ar putea afecta lichiditățile companiilor și ar genera o birocrație dificil de susținut. El amintește că sistemul certificatelor gratuite a fost introdus inclusiv pentru a preveni relocarea producției către state din afara Uniunii Europene, precum Turcia, China sau India.

În cazul industriei siderurgice, Rareș Bogdan propune protejarea producției de fontă și oțel până în 2035 față de schimbări considerate arbitrare ale regulilor de alocare. El solicită, totodată, limitarea la 1,5% a scăderii anuale a valorilor de referință și stabilirea acestora în funcție de tehnologii viabile economic, nu de tehnologii considerate teoretic posibile, dar inaccesibile companiilor.

Amendamentele prevăd și introducerea unui sistem de avertizare cu un an înainte de intrarea în vigoare a noilor valori de referință. Europarlamentarul susține că raportarea exclusivă la cele mai avansate tehnologii poate dezavantaja producătorii români în raport cu instalațiile industriale mai tehnologizate din vestul Europei.

Rareș Bogdan cere 4,5% din certificate pentru modernizarea României: fondurile europene, distribuite diferit până în 2040

O altă propunere se referă la garanțiile bancare aferente proiectelor finanțate din fonduri europene. Rareș Bogdan cere protejarea companiilor împotriva pierderii garanțiilor atunci când întârzierile sunt provocate de factori independenți de acestea. El indică drept exemple perioada necesară pentru obținerea avizelor și racordarea la rețea, despre care susține că poate face dificilă respectarea unor termene stricte.

În ceea ce privește finanțarea modernizării, europarlamentarul propune securizarea unei alocări de 4,5% din volumul total de certificate pentru modernizare până în 2040, în cazul statelor cu un PIB pe locuitor mai mic de 75% din media Uniunii Europene.

Rareș Bogdan mai solicită ca viitoarea Bancă de Decarbonizare să asigure o distribuire echilibrată geografic a fondurilor și să renunțe la principiul „primul venit, primul servit”. El consideră că acest mecanism poate avantaja companiile din vestul Europei, care beneficiază de acces mai ușor la servicii de consultanță și la cofinanțare.

Potrivit europarlamentarului, fondul ar trebui să reprezinte unul dintre principalele instrumente nerambursabile pentru modernizarea infrastructurii energetice și industriale, inclusiv pentru reabilitarea rețelelor de transport, dezvoltarea parcurilor solare și eoliene și modernizarea centralelor.