Potrivit invitatului, RAFO  a fost înainte de 1989 una dintre cele mai mari rafinării din Europa de Est.

„RAFO a fost asemănătoare cu o altă platformă românească. Statul român a cumpărat licența pentru procesarea țițeiului de la unul dintre liderii mondiali în domeniu. Astfel, au fost construite două rafinării identice: RAFO de la Onești și Rafinăria Petromidia de la Năvodari.

La momentul respectiv, inclusiv denumirea echipamentelor, pozițiile din teren și procesele tehnologice erau identice, dar au avut în timp evoluții diferite. Petromidia a evoluat frumos, ajungând acum la 5 milioane de tone de țiței procesate pe an. Acum, noi rescriem povestea RAFO”, a precizat Doru Avramescu.

Experiență și activitate

Doru Avramescu este din Ploiești și a absolvit studii superioare în domeniul în care activează în prezent: petrol și gaze.

„Îmi place ceea ce fac și mă regăsesc în activitatea pe care o desfășor. Asta a pornit din copilăria mea în Ploiești, un oraș preponderent industrial, cu tradiție foarte mare în petrol și gaze. Am început imediat după terminarea facultății să activez ca inginer stagiar în rafinăria Petrobrazi, unde am acumulat o experiență de peste 18 ani, ocupând diferite poziții.

Apoi, am lucrat pentru OMV ca expat în Turcia, pe poziția de director operațional pentru terminalele petroliere. Ulterior, m-am întors în țară și am făcut pasul către Roserv”, a povestit invitatul.

RAFO se află acum într-un întreg proces de reinventare. De-a lungul anilor, rafinăria a trecut prin diferite stiluri de management, ajungând chiar și la oprirea activității și faliment. În cadrul discuției, invitatul a povestit despre provocările prin care a trecut alături de compania pe care o reprezintă în scopul punerii pe picioare a acestei perle a perioadei ceaușiste.

„Este dificil, iar procesul de reinventare continuă. Am început în 2020 prin preluarea activelor acestei societăți și a unui grup de 20-30 de angajați. În momentul respectiv la licitație, în afară de RoServ, a fost și o altă companie din Ungaria, care avea activitate preponderent în zona de la dezafectări și valorificare fier vechi.

Probabil, dacă nu reușeam să achiziționăm activele de la RAFO, acum rafinăria nu ar mai fi existat. Am preluat platforma industrială și primul lucru pe care l-am făcut a fost să consolidăm poziția societății. Am plecat de la zero”, spune invitatul.

Începutul unui nou capitol

Odată achiziționată platforma RAFO, a fost realizat un amplu proces de evaluare.

„Putem să luăm o decizie legată de ce activități vom desfășura la RAFO după ce vom avea o analiză detaliată a echipamentelor, instalațiilor și stadiul lor. Prima etapă a fost de evaluare.

Am plecat de la contracte individuale de muncă, fișe de post, regulament de organizare și funcționare, regulament de ordine interioară, contract colectiv de muncă, proceduri și instrucțiuni, astfel încât să putem să refacem certificările ISO pe care RAFO le-a avut în trecut. Am angajat persoane noi”, spune Doru Avramescu.

Liderul companiei a precizat că, la momentul preluării, RAFO se ocupa doar de prelucrarea țițeiului, nu și de extragere sau distribuție. Un astfel de business care nu este integrat este greu de susținut pe piața concurențială din România, unde marii jucători au lanțuri integrate și propriile rețele.

„Evaluarea a durat patru luni. Concluzia a fost că rafinăria nu mai putea fi pornită așa cum a fost ea proiectată și așa cum a funcționat de a lungul timpului.

Este foarte greu să reușești să stai în piață cu rezultate bune, dacă nu ești o companie integrată, adică dacă nu ai amonte și aval, atât extracția de țiței, cât și punerea în piața carburanților, o proprie rețea de distribuție cu stații peco. Cândva au existat și stații peco RAFO, dar tranzacția a inclus doar platforma industrială”, a explicat invitatul.

O transformare necesară

Având în vedere rezultatele evaluării, compania Roserv Green Energy a luat decizia de a transforma platforma RAFO și de a o aduce la gloria de altă dată.

„Am ajuns la concluzia că trebuie să transformăm o rafinărie tradițională de țiței într-un producător de energie verde și biocombustibil. Procesul de dezvoltare este continuu, nu am ajuns încă la final.

Am reușit să facem o strategie pe termen scurt pe termen mediu și pe termen lung. Avem proiecte în diverse faze, unele dintre ele mai avansate, altele încă în stare incipientă, dar s-au făcut pași importanți”, spune CEO-ul companiei.

Un proiect de acest gen este foarte complex. Reprezentantul companiei a explicat ce înseamnă transformarea unui mare producător din vremea comunistă într-un pol al energiei verzi. Acesta a adăugat faptul că RAFO a venit la pachet cu o infrastructură valoroasă.

„Există pe platforma industrială de la RAFO o infrastructură extraordinară. În afară de instalațiile de rafinare propriu-zise, platforma industrială este valoroasă, cu 276 de hectare, conexiune cu cale ferată și cel mai mare triaj din Moldova, 36 km de cale ferată în interiorul gardului.

Aici se adaugă alimentare cu gaze, alimentare cu curent electric, stație de transformare, stație de epurare funcțională în 3 trepte și tot ceea ce înseamnă o infrastructură pe care poți să o folosești în orice activitate industrială.

Doar infrastructura asta, dacă ai lua-o de la zero, te costă cam jumătate din investiția totală. Pe baza acestei infrastructuri, am gândit proiecte care pot veni și pot genera această transformare a rafinăriei tradiționale în producător de energie verde”, a precizat invitatul.

Cercetare și dezvoltare

Pentru finalizarea tuturor proiectelor propuse, de la parc fotovoltaic, producție de hidrogen verde, de motorină verde, de bioetanol și până la biobitum, va mai fi necesar un interval de timp de 7-10 ani.

Până în momentul de față, majoritatea investițiilor s-au axat pe realizarea de studii și evaluări. De asemenea, au fost puse în funcțiune anumite instalații, în scopul de a genera o sursă de venit.

„În strategia noastră de proiecte pe termen scurt, întâi am regândit zona logistică. Am refăcut complet calea ferată, rampele de încărcare-descărcare, o parte din rezervoare. Astfel încât, am început în ianuarie 2021 să funcționăm ca terminal de produse petroliere.

Există în momentul de față o instalație de a bitum care se află în perioada de teste și care va furniza bitum pentru partea de infrastructură din România și nu numai. Testele se termină luna aceasta. Avem și o stație de polimerizare metanol, reușim să facem un polimer care la -99 nu îngheață, căutat mai ales în perioada rece”, explică invitatul.

Doru Avramescu a precizat că o parte importantă este reprezentată de laboratorul de cercetare foarte bine dotat al RAFO.

„Am profitat de faptul că am găsit un laborator bine dotat la RAFO. Cu ajutorul colegilor noi pe care i-am adus, în ultimii 3 ani de zile, s-au făcut pași importanți în zona de cercetare. Chiar în momentul de față avem 3 brevete depuse pentru aprobare.

Sper ca testele finale să ne aducă în perioada imediat următoare în postura de a produce aditivi pentru produse petroliere și pentru industria chimică. Aceștia ar fi mult mai puțini toxici decât actualii aditivi și mult mai buni din punct de vedere economic”, spune Avramescu.

Investiții și proiecte

Până în prezent, valoarea investițiilor realizate în platforma RAFO au ajuns la aproximativ 12 milioane de euro.

„Avem un plan, fiecare proiect are o finanțare în parte. Ne uităm ce moduri de finanțare reprezintă cea mai bună variantă pentru a aduce la viață inițiativele. În următorii ani, investițiile vor ajunge la ordinul sutelor de milioane. Orice variantă de finanțare care aduce o plus valoare proiectului este luată în calcul, fie credit bancar sau asociere cu un alt partener. Ne uităm spre viitor, nu ne axăm pe o cifră de afaceri sau pe profit.

Important este să ne creștem portofoliul de activități. Să avansăm în proiectele pe care le-am vrut și să facem acest lucru sustenabil. Proprietarul avenit cu bani pentru a crește societatea. Momentan, avem 140 de angajați. La finalul proiectelor vom ajunge la cifre estimative de 400-500 de oameni”, spune CEO-ul Roserv Green Energy.