În urma evaluării situației din rafinărie, compania a decis să transforme total gigantul industrial din România. Aceștia doresc să facă din rafinăria tradițională de țiței RAFO un producător de energie verde și biocombustibil.

Proiectele sunt în continuă desfășurare și promit să ofere o nouă față rafinăriei celebre.

Proiecte de logistică

Proiectele pentru dezvoltarea RAFO s-au bazat pe mai multe direcții, de la producție și până la logistică. Potrivit invitatului, pe zona de logistică și nu numai, a fost valorificată infrastructura deja existentă, Astfel, a fost refăcută calea ferată, terminalul logistic, compania fiind în momentul de față cel mai mare terminal logistic din zona unde își desfășoară activitatea.

De mai mulți ani, România se confruntă cu o criză de bitum. Potrivit invitatului, înainte de a fi disponibile fondurile din PNRR și investițiile majore în infrastructura rutieră, România avea un necesar de bitum de 500.000 de tone pe an. De asemenea, producția internă era de 100.000 de tone, restul venea din import. Ulterior, necesarul țării noastre a ajuns la cifre aproximative de 800.000 de tone. Specialistul a explicat că, în prezent, producția internă nu mai există, deoarece singura instalație funcțională a fost oprită. Acum, totul vine din import, din țări precum Ungaria, Italia sau Polonia.

„O să fie foarte greu ca cineva să producă, pentru că lanțul este foarte lung. Trebuie să fie extracție de țiței bituminos cu o anumită calitate. În procesul de rafinare, bitumul este lichid și trebuie păstrat în această formă la 165 de grade, iar fiecare zi de depozitare aduce costuri mari.

Există rafinării în lume care solidifică acest bitum, care este mai ușor de transportat, de depozitat și nu aduce costuri suplimentare. El va fi livrat la Onești, unde va fi topit și transportat în funcție de comenzi”, spune CEO-ul companiei.

Capacitate de stocare uriașă

Încă din 2021, RAFO a obținut autorizație de funcționare ca antrepozit fiscal de depozitare produse petroliere din partea Ministerului de Finanțe.

„În momentul când am deschis la terminalul logistic pentru produse petroliere, am încercat să lucrăm sub toate formele posibile și aveam nevoie să fim autorizați. Atunci, terminalul de la Onești este autorizat atât ca antrepozit vamal, cât și ca antrepozit fiscal, cât și ca depozit angro.

Asta înseamnă că putem primi, depozita și livra mărfuri în regim suspensiv fără taxe și accize plătite. Putem să primim mărfuri din Uniunea Europeană și  din afara Uniunii Europene”, a spus invitatul.

CEO-ul Roserv Energy a precizat că, încă de la început, capacitatea de stocare a RAFO a fost uriașă.

„Are o capacitate de stocare uriașă. Este specifică unei rafinării. RAFO a avut și ar undeva la 160 de rezervoare, cu capacitate de vreo 660.000 m³, este cea mai mare capacitate de stocare disponibilă din România. Noi am repus în funcție o mică parte din ele.

În momentul de față cred că avem undeva la 60.000 m³”, a precizat invitatul. Avramescu a adus în discuția siguranța națională și cum aceste capacități de stocare pot fi puse la dispoziția statului român în cazul în care este nevoie de depozitarea unui stoc de siguranță.

Producție și extindere

Liderul a explicat că dorește să se axeze pe lucrurile pe care compania le face cel mai bine.

„Să le știi și să le faci pe toate nu este întotdeauna cel mai bun lucru. Noi știm să procesăm și o să facem lucrul acesta. Lucrăm cu colaboratori pe partea de aprovizionare și desfacere. Nu ne-am propus de la început să ne ducem peste tot și să nu facem nimic bine. Rămânem pe ceea ce știm să facem și o facem temeinic”, spune acesta.

În momentul de față, linia de producție nou achiziționată are o capacitate de producție de 120.000 de tone pe an. În plus, compania are în plan să crească această cifră printr-un proiect. Acesta vizează achiziționarea a încă trei linii de acest fel.

La finalul proiectului, se dorește atingerea unei capacități de producție de 480.000 de tone pe an, adică două treimi din necesarul pieței românești. CEO-ul a precizat că acest proiect va fi finalizat în timp de doi-trei ani.

„Începem cu piața din România, dar cu siguranță ne uităm și la piețe externe. Ne uităm și la Moldova. Ne uităm și la Ucraina, mai ales că la un moment dat, partea de reconstrucție va începe cu siguranță. RAFO este un brand de renume atât la nivel național, cât și internațional. Am discuții cu parteneri din afara țării și de fiecare dată când spunem RAFO, ei cunosc situația.

Noi am cumpărat brandul RAFO, care activează sub Roserv Green Energy, pentru că este un nume care cântărește greu”, a spus Doru Avramescu.

Transformarea RAFO Onești

Potrivit invitatului, prin proiectele desfășurate, RAFO  este într-un proces de transformare. Gigantul industrial din perioada comunismului trece acum la energie verde.

„Este un proces prin care încercăm să transformăm și nu suntem singurii din Europa. Un exemplu este proiectul nostru de motorină verde, suntem acum în derularea studiului de fezabilitate. Am observat că, din punct de vedere tehnic, putem să folosim infrastructura pe care o avem în rafinărie și să o transformăm în instalație de HVO (motorina verde).

Zeci de rafinării din lume au fost transformate și realizate instalații de HVO. Această tranziție energetică în pași mici, cum spun eu, trebuie făcută și în zona de producători de combustibil. Deși, producătorii de combustibil trebuie să vină cu o regândire, o reconfigurare a instalațiilor de producție și asta încercăm să facem și noi.

În cazul nostru, 75% din valoarea investiției într-o instalație de HVO va fi acoperită de ceea ce avem deja pe platforma industrială. ”, a precizat Doru Avramescu.

În planurile de dezvoltare a RAFO este inclus și proiectul de construcție a unui parc fotovoltaic.

„Rafinăria are o suprafață foarte mare de teren liberă. Aici am gândit noi un parc fotovoltaic. Am despărțit proiectul în două faze. În prima parte vorbim de 55 de hectare, 40 de megawați producție de energie verde din panouri fotovoltaice și 12 megawați stocare energie electrică în baterii. Acum avem autorizație și suntem gata să construim.

În partea a doua este mai dificil, pentru că nu vorbim de un teren compact, ci de parcele rămase libere în rafinărie. Momentan, așteptăm ca prima parte să fie construită și funcțională, iar apoi vom vorbi de următoarea fază”, spune CEO-ul Roserv.