care o serie de datorii ale companiilor RAFO si Carom catre Ministerul Finantelor Publice si Directia Vamilor Iasi (circa 15.000 de miliarde) urma sa fie preluata de AVAS. Problema a devenit motiv de disputa in campania electorala si, imediat dupa numire, noul cabinet a decis suspendarea, pe 90 de zile, a actului normativ cu pricina.Mai mult, in urma cu doua saptamani, Senatul a respins, cu un scor de 60 la 25, „ordonanta RAFO“. Presedintele Comisiei de buget-finante, liberalul Varujan Vosganian, a motivat aceasta masura prin „sansele reduse ca litigiile sa fie rezolvate pana la expirarea termenului de suspendare“. E de asteptat ca si Camera Deputatilor sa dea, in cel mai scurt timp, un vot similar. In paralel, ca urmare a opozitiei autoritatilor, RAFO a renuntat la fuziunea cu societatea CAROM.Cei care spera, insa, ca aceste decizii vor rezolva problema RAFO se insala. Cum planul de reorganizare a rafinariei, stabilit in decembrie anul trecut de judecatorul sindic, este executoriu, la 31 martie datoriile societatii urmeaza sa fie convertite in actiuni. Cu alte cuvinte, creditorii companiei vor primi, in locul banilor, cate o bucata din aceasta, capitalul social urmand sa fie majorat cu 18.729 pana la 22.723 de miliarde de lei, a anuntat directorul general al RAFO, Paul Ivascu.Daca in prezent Balkan Petroleum (controlat de VGB Oil – 50% si Central European Petroleum – 50%) detine circa 99% din RAFO, dupa conversia creantelor in actiuni, participatia sa va fi de numai aproximativ 17%. Cel mai mare actionar ar urma sa fie Ministerul Finantelor Publice, cu aproximativ 35%, urmat de societatea Faber Invest&Trade, cu 22%, si Petrom, cu circa 10%. Printre creditorii RAFO se numara si VGB Oil, care va primi 6,65% din actiuni, Directia Vamala Iasi (4,18%) si Tender SA (1,72%), in timp ce alte companii si institutii, cum ar fi Prospectiuni SA, Atlas Gip SA, AVAS si primariile din Onesti, Fratesti si Brasov, ar trebui sa detina sub 1% fiecare.Pe ansamblu, statul ar urma sa detina cam 40% din actiuni, in timp ce societatile controlate de fratii Iancu si de Ovidiu Tender ar ajunge la circa 49%. Singura sansa ca institutiile publice sa obtina nu statutul de actionar minoritar la o mare gaura neagra financiara, ci dreptul de a recupera miile de miliarde de lei reprezentand taxe si impozite neplatite prin executare raman recursurile impotriva deciziei judecatorului sindic. Si alti creditori sunt nemultumiti. Petrom, de exemplu, a facut si el recurs impotriva planului de reorganizare a RAFO.Nu in ultimul rand, trebuie spus ca, pentru stat, decizia de a impiedica fuziunea RAFO si Carom s-a dovedit, in cele din urma, neinspirata. Daca cele doua companii s-ar fi unificat, in contul datoriilor catre institutiile publice statul ar fi devenit actionar majoritar. Si ar fi avut un alt cuvant de spus in ceea ce priveste soarta propriilor bani.
COMPLICATA POVESTE A RAFO
• In 1999, companiei i-au fost reesalonate datorii de 600 de miliarde de lei.
• In 2001, consortiul format din firma lui Corneliu Iacobov, Imperial Oil, si Canyon Servicos a cumparat 60% din actiuni cu 7,48 milioane de dolari. La privatizare, s-au primit reesalonari si scutiri pentru datorii de peste 5.000 de miliarde de lei.
• Prin conversia in actiuni a unor datorii, consortiul a ajuns sa detina 94,5% din RAFO.
• In octombrie 2003, Balkan Petroleum a preluat 48,91% din actiuni.
• In octombrie 2004, Balkan Petroleum a devenit actionar majoritar, cu o cota de 97,82%.
• O luna mai tarziu, este emisa controversata ordonanta de urgenta.
