Radu Georgescu avertizează că România a ajuns la un deficit comercial record: Este cel mai mare de la aderarea la Schengen

Economistul Radu Georgescu atrage atenția asupra deficitului comercial record înregistrat de România în luna august, pe care îl consideră cel mai mare de la aderarea țării la spațiul Schengen. Acesta observă că dezechilibrul comercial s-a accentuat în condițiile în care consumul din România s-a prăbușit și explică situația prin efectele economice ale aderării la Schengen, menținerea artificială a cursului euro și diferențele de inflație dintre România și alte state europene.

Radu Georgescu avertizează că România a ajuns la un deficit comercial record

Într-un mesaj publicat pe Facebook, economistul a explicat că balanța comercială a României pentru luna august indică un deficit comercial record. În opinia sa, evoluția ridică semne de întrebare, având în vedere că reducerea consumului nu a fost însoțită de o diminuare a deficitului comercial, ci, dimpotrivă, acesta a crescut.

Radu Georgescu susține că situația trebuie analizată din perspectivă economică și amintește că, în decembrie 2024, avertizase că aderarea României la spațiul Schengen ar putea avea efecte negative asupra economiei.

„Azi s-a publicat balanța comercială a României pe august. In august este un defict comercial record. Este cel mai mare deficit comercial de la aderarea la Schengen. Ups. Cum naiba?

Consumul s-a prăbușit în România, dar deficitul comercial a crescut. Magie? Nu. Doar economie”, a scris acesta pe Facebook.

Aderarea la Schengen și concurența produselor străine

Economistul amintește că, în perioada dezbaterilor privind aderarea României la spațiul Schengen, unele persoane susțineau în intervenții televizate că eliminarea controalelor la frontiere va permite produselor românești să ajungă mai repede pe piețele din Ungaria, Bulgaria, Polonia și din alte țări.

În același timp, Radu Georgescu atrage atenția că producătorii din aceste state beneficiază de aceeași facilitate. Bunurile produse în Ungaria, Bulgaria și Polonia pot ajunge, la rândul lor, mai repede pe piața românească.

Din perspectiva economistului, această schimbare trebuie privită și prin prisma concurenței dintre produsele autohtone și cele din străinătate. Posibilitatea ca mărfurile să circule mai rapid funcționează în ambele sensuri, nu doar în avantajul producătorilor români care doresc să vândă în alte state.

„În decembrie 2024 am explicat că aderarea la Schengen va fi încă un ciocan în cap pentru economia României. Unii spuneau la TV că este bine, că bunurile din România vor ajunge mai repede în Ungaria, Bulgaria, Polonia etc. Ghici ce?

Și cei din Ungaria, Bulgaria, Polonia etc. au spus același lucru: că bunurile lor vor ajunge mai repede în magazinele din Romania”, a mai scris acesta.

Cursul euro și rezerva valutară a României

Un alt element evidențiat de Radu Georgescu este menținerea artificială a cursului euro în România. Economistul consideră că această politică avantajează producătorii din Ungaria, Bulgaria, Polonia și din alte țări, în timp ce România își consumă rezerva valutară.

În interpretarea sa, resursele valutare folosite pentru susținerea cursului ajung să subvenționeze, în mod indirect, produsele din import. Economistul critică această situație și o consideră o strategie economică dezavantajoasă pentru România.

Mesajul său pune în legătură evoluția deficitului comercial cu politica de menținere a cursului euro și cu efectele acesteia asupra competitivității produselor comercializate pe piața românească.

„România ține artificial cursul euro. Asta este ideal pentru producătorii din Ungaria, Bulgaria, Polonia etc. Practic, România consuma rezerva valutara, in acest fel subvenționand produsele externe. Super strategie economica”, a subliniat economistul.

Inflația ridicată afectează competitivitatea produselor românești

Radu Georgescu mai atrage atenția asupra inflației din România, pe care o descrie drept cea mai ridicată din Europa. În opinia sa, diferența față de nivelurile mai mici ale inflației din alte state europene influențează competitivitatea produselor.

Economistul explică faptul că bunurile fabricate în Ungaria, Bulgaria și Polonia pot fi mai competitive atunci când sunt produse într-un mediu economic caracterizat de o inflație mult mai redusă decât cea din România.

„România are cea mai mare inflație din Europa. Practic, bunurile produse în Ungaria, Bulgaria, Polonia etc. sunt mai competitive deoarece sunt produse cu inflație mult mai mică decat cea din Romania”, a scris Radu Georgescu.

Comparația cu Polonia și explicația pentru mesajele publicate pe rețelele sociale

Pentru a sublinia diferențele pe care le observă între România și Polonia, Radu Georgescu face o paralelă cu rezultatul unui meci de fotbal în care Polonia a învins România cu scorul de 6-0 în săptămâna precedentă. Economistul folosește același scor pentru a-și exprima opinia că Polonia are un avantaj comparabil și în domeniul economiei și al macroeconomiei.

„Știi, săptămâna trecută Polonia ne-a bătut la fotbal cu 6-0. Tot cu 6-0 ne bate Polonia și la economie și la macroeconomie”, a completat acesta.

Postarea poate fi vizualizată aici.