Președintele rus Vladimir Putin a aprobat luni o nouă doctrină de politică externă bazată pe conceptul de „lume rusă”, o noțiune pe care ideologii conservatori au folosit-o pentru a justifica intervenția în străinătate în sprijinul rusofonilor.

Ce conține mai exact acest document

Documentul de 31 de pagini, intitulat „Politica umanitară”, publicat după mai bine de șase luni de război în Ucraina, afirmă că Rusia ar trebui să „protejeze și să promoveze tradițiile și idealurile lumii rusești”.

Deși este prezentată ca un fel de strategie de soft power, aceasta consacră în politica oficială idei în jurul politicii și religiei rusești pe care unii adepți ai liniei dure le-au folosit pentru a justifica ocuparea de către Moscova a unor părți din Ucraina și sprijinul acordat entităților pro-ruse separatiste din estul țării.

„Federația Rusă oferă sprijin compatrioților săi care locuiesc în străinătate pentru îndeplinirea drepturilor lor, pentru a asigura protecția intereselor lor și păstrarea identității lor culturale rusești”, se arată în politică, potrivit Reuters.

În document se mai precizează că legăturile Rusiei cu conaționalii săi din străinătate i-au permis „să își consolideze pe scena internațională imaginea de țară democratică care se străduiește să creeze o lume multipolară”.

Rusia va spori cooperarea cu națiunile slave, China și India

De ani de zile, Vladimir Putin a subliniat ceea ce el consideră a fi soarta tragică a aproximativ 25 de milioane de etnici ruși care s-au trezit trăind în afara Rusiei, în noile state independente, atunci când Uniunea Sovietică s-a prăbușit în 1991, un eveniment pe care l-a numit o catastrofă geopolitică.

Rusia a continuat să considere fostul spațiu sovietic, de la țările baltice la Asia Centrală, ca fiind sfera sa legitimă de influență – o noțiune căreia multe dintre aceste țări, precum și Occidentul, îi opun o rezistență acerbă.

Noua politică afirmă că Rusia ar trebui să sporească cooperarea cu națiunile slave, China și India și să își consolideze în continuare legăturile cu Orientul Mijlociu, America Latină și Africa.

Potrivit acesteia, Moscova ar trebui să își aprofundeze în continuare legăturile cu Abhazia și Osetia, două regiuni georgiene recunoscute ca independente de Moscova după războiul din 2008 împotriva Georgiei, precum și cu cele două entități separatiste din estul Ucrainei, autointitulate Republica Populară Donețk și Republica Populară Luhansk.