Nevoia acuta de autostrazi, apa curenta sau lucrari impotriva inundatiilor justifica planurile marete ale actualei Puteri. Daca se tine de cuvant, banii cheltuiti pe aceste proiecte ar putea stimula cresterea economica din 2006.
Proiectul autostrazii Transilvania va primi 500 de milioane de euro in 2006, fata de suta de milioane stabilita initial prin contract. Incepand cu acest an, vor fi initiate proiecte de mediu de 1,6 miliarde de euro, de la canalizari pana la lucrari de aparare impotriva inundatiilor. Tot in 2006, debuteaza si finantarea infrastructurii rurale, cu un miliard de euro. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Banca Mondiala (BM), Banca Europeana pentru Investitii (BEI) sau Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) vor contribui cu peste 1,5 miliarde de euro la mai multe proiecte, ce vor debuta in perioada imediat urmatoare.
Declaratiile oficialilor privind infrastructura par a nu se mai opri. Rand pe rand, ministrii dezvaluie planuri tot mai ambitioase, iar presedintele spune chiar ca ar trebui sa ne imprumutam cu 30 de miliarde de euro pana in 2013, suma care sa dubleze ajutorul acordat Romaniei de catre Uniunea Europeana. Evident, grosul banilor s-ar indrepta catre finantarea infrastucturii.
Dar ce sanse reale au aceste proiecte? De unde vor veni banii si cum vor fi ei cheltuiti? “Nu stiu daca vom vedea mari santiere in acest an. Astfel de lucrari trebuie pregatite din timp”, arata Liviu Voinea, cercetator in cadrul Grupului de Economie Aplicata (GEA). “Multe din proiectele anuntate sunt doar in faza de studiu de fezabilitate, neexistand inca proiecte pentru ele. Cred ca abia in a doua parte a lui 2006 si, mai ales, in 2007 vom vedea santiere mari de infrastructura”, arata si Cristian Erbasu, directorul general al societatii de constructii Erbasu.
Printre riscurile care ar putea da peste cap planurile autoritatilor se numara, in opinia lui Voinea, deficitul de cont curent, ajuns la noua procente din PIB, situatie nesustenabila pe termen mediu. De asemenea, conjunctura politica, ce ar putea declansa alegeri anticipate, ar putea arunca in uitare planurile de dezvoltare. Totusi, sunt si vesti bune. Voinea arata ca ratingul bun de tara ne permite sa ne indatoram la dobanzi rezonabile pentru proiectele de infrastructura, mai ales ca datoria externa nu este foarte mare. Datoria pe termen mediu insumeaza 24 de miliarde de euro, suma care, raportata la produsul intern brut, arata ca stam mai bine decat multi dintre vecinii nostri. “Nu trebuie sa ne speriem de un deficit bugetar mare, pe care, de altfel, l-au avut si cehii sau ungurii cand si-au pus la punct infrastructura”, adauga analistul GEA. Avand in vedere ca Ungaria s-a imprumutat pe pietele internationale pentru a prelungi pana la granita cu Romamia nu mai putin de patru autostrazi, ar fi cazul ca si Bucurestiul “sa puna osul” la integrarea efectiva a Romaniei in Europa.
Nevoia acuta de infrastructura este cum nu se poate mai evidenta. Mai mult de 40% din populatia Romaniei nu beneficiaza de apa curenta si canalizare, potrivit unui studiu al Centrului Roman pentru Politici Economice. Romania este in coada listei tarilor europene, cu o pondere de 58% la apa curenta si 53% la canalizare, fiind plasata la distanta mare de penultima clasata, Turcia, unde 82% din gospodarii au apa curenta si 90%, canalizare. Potrivit aceleasi surse, avem cel mai mic numar de kilometri de autostrada din Europa, iar peste 40% din drumuri sunt impracticabile pe timp de iarna.
Cofinantarea ramane problema cea mai mare la nivel local
Daca la nivel macro lucrurile tin mai mult de organizare decat de existenta fondurilor, in orasele mici sau la sate, o investitie de un milion de lei pentru asigurarea apei curente sau a retelei de gaze reprezinta un “hap” prea mare pentru buget. “Plafonul maxim de creditare de 20% din veniturile proprii este prea scazut. Speram ca o noua lege sa ridice acest plafon pentru primariile mici pana la macar 30%”, spune Nicolaie Bindiu, primarul orasului Cavnic. Acesta isi pune speranta
intr-un proiect de dezvoltare turistica, care presupune si reabilitarea statiei de epurare a apei cu bani proveniti din fonduri PHARE.
Investitiile in lucru din Bucuresti ameninta deja sa depaseasca pragul maxim de indatorare a Bucurestiului. “Am programat investitii in infrastructura de apa si canalizare de aproape 230 de milioane de euro, cu incepere din 2006. Vom implica insa sectoarele in garantarea imprumuturilor pentru a lasa bugetul Primariei Generale pentru lucrari de anvergura, precum pasajul Basarab”, arata viceprimarul Razvan Murgeanu.
Alaturi de Capitala, Aradul va beneficia de un imprumut de la BIRD. Proiectul de dezvoltare a retelei de canalizare in trei cartiere se ridica la 50,3 milioane de euro. De altfel, jumatate din bugetul pe acest an se va indrepta catre investitiile in infrastructura. “Aradul este departe de a fi atins pragul maxim de indatorare admis de lege, astfel incat acest imprumut nu prezinta nici un risc din acest punct de vedere”, arata Valer Marginean, de la biroul de presa al municipalitatii. Potrivit acestuia, lucrarile vor incepe abia in septembrie, dupa organizarea licitatiei internationale pentru realizarea proiectului.
Din pacate, Ministerul de Finante nu a comunicat, la solicitarea noastra, ce dobanzi poate spera Romania sa obtina pentru creditele externe contractate in perioada urmatoare pentru dezvoltarea infrastructurii. Actuala putere isi joaca viitorul pe cartea dezvoltarii infrastructurii. Orice greseala nu se va vedea insa doar la urne, ci si in nivelul nostru de viata.
24 miliarde de euro
Reprezinta nivelul datoriei externe pe termen mediu si lung a Romaniei. Datoria va creste in perioada 2006-2008, situandu-se in medie la 28% din produsul intern brut
