Reforma pensiei pentru mame a fost anunțată în Germania cu un ton optimist și promisiuni de egalitate. Românii stabiliți în această țară au primit vestea cu speranță, în special cei care au crescut copii aici.
Însă, dincolo de discursul politic, noile reguli ascund un impact financiar major asupra sistemului de pensii și ridică întrebări serioase legate de sustenabilitate. Dacă locuiești în Germania și ai copii, e esențial să înțelegi în ce măsură anul nașterii copilului tău te poate afecta la pensie – și ce riscuri apar în spatele intenției declarate de echitate.
Reguli diferite la pensie, în funcție de anul nașterii copilului
În aparență, noua propunere a guvernului german pare echitabilă: fiecare părinte ar urma să primească trei puncte de pensie pentru fiecare copil, indiferent de anul nașterii.
Aceasta ar elimina diferențele dintre părinții copiilor născuți înainte și după 1992. Însă problema apare atunci când se analizează sursa finanțării și impactul pe termen lung asupra bugetului de pensii.
Deși măsura promite o recunoaștere corectă a efortului părinților, implementarea ei presupune costuri uriașe care nu au o acoperire clară în prezent.
Pensia pentru mame: promisiuni versus realitate
Experiența anterioară cu reformele Mütterrente I și II arată că acestea au fost adoptate fără a exista un plan financiar solid.
Așa cum au transmis Asigurările Germane de Pensii, niciuna dintre versiunile anterioare nu a beneficiat de fonduri adecvate.
Din acest motiv, orice extindere a sistemului actual riscă să destabilizeze și mai mult fondul de pensii. În același timp, se pune întrebarea dacă această măsură chiar reduce diferențele de pensie dintre femei și bărbați sau dacă este doar o mișcare populistă fără efecte reale.
1992, anul care împarte părinții în două categorii
Reformele din domeniul pensiilor au făcut o distincție clară între părinții care au avut copii înainte și după anul 1992. Cei care au copii născuți până în 1991 pot primi un maximum de 2,5 puncte de pensie.
În schimb, pentru copiii născuți începând cu 1992, se pot acorda până la 3 puncte. În plus, pentru orice copil, indiferent de anul nașterii, părintele poate primi credite pentru îngrijire până la 10 ani.
Totuși, această diferențiere a fost constant criticată pentru că a generat inechități între generațiile de părinți.
Costuri colosale și bugete insuficiente
Asigurările de pensii din Germania estimează că, în 2025, creditarea timpului de creștere a copiilor va genera cheltuieli de 25 de miliarde de euro.
În 2026, această sumă va ajunge la 26 de miliarde, iar în 2027 la 27 de miliarde de euro. Dacă se va aplica și o variantă extinsă – Mütterrente III – cheltuielile totale ar putea atinge aproape 30 de miliarde de euro.
Doar 1,5 miliarde din aceste fonduri sunt dedicate copiilor născuți după 1992. Aceste cifre demonstrează că nu e vorba doar de un gest de recunoștință, ci de o povară financiară uriașă pe termen lung.
Aceste beneficii suplimentare trebuie acoperite
Președintele Asigurărilor de Pensii Germane, Gundula Roßbach, a avertizat că aceste beneficii suplimentare trebuie acoperite fie din venituri fiscale, fie din contribuții mai mari.
„Dacă se adaugă un astfel de beneficiu nou, care nu este compensat prin contribuții, trebuie finanțat în întregime din veniturile fiscale de dragul echității”, spune Gundula Roßbach.
Dacă acest lucru nu se întâmplă, va fi necesară o creștere a contribuției la pensii cu 0,25 puncte procentuale, ceea ce ar însemna o rată de peste 19% încă din 2027. Totuși, beneficiul pentru părinți este relativ modest: doar 20 de euro în plus pe lună.
Recunoașterea muncii părinților, mai ales a mamelor, este un obiectiv nobil. Însă această recunoaștere se confruntă cu limitele unui buget deja tensionat. Fără surse clare de finanțare, măsura riscă să nu fie sustenabilă și să afecteze negativ contribuabilii actuali și viitorii pensionari.
