Legea numărul nr. 263/2010 a primit completări, astfel că mai mulţi români vor putea fi de acum incluşi pe lista condiţiilor speciale de muncă.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat marţi, 24 noiembrie, un proiect de lege potrivit căruia activităţile de curăţare a tancurilor şi a rezervoarelor care conţin substanţe foarte periculoase sau cancerigene din unităţile chimice sau petrochimice se încadrează la condiţii speciale de muncă.

Au votat „pentru” 193 de deputaţi, în timp ce 28 de deputaţi s-au abţinut.

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea Legii 263/2010, în sensul încadrării în condiţii speciale de muncă a activităţilor de curăţare a tancurilor şi a rezervoarelor care conţin substanţe foarte periculoase sau cancerigene din unităţile chimice sau petrochimice.

„În prezent, sunt încadrate în condiţii speciale de muncă doar activităţile de curăţare a canalelor subterane din unităţile respective”, se arată în expunerea de motive a proiectului, scrie Agerpres.

Doi parlamentari ai Partidului Naţional Liberal au avut această iniţiativă legislativă, care a trecut acum de Parlamentul României. Ea a fost mai întâi adoptată de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

Creşte salariul minim pe economie în România?

Un alt subiect aşteptat cu sufletul la gură de milioane de români, de data aceasta, este majorarea salariului minim pe economie, despre care se vorbeşte tot mai intens în ultima perioadă.

Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, afirmă că în stabilirea salariului minim se va lua în calcul „acelaşi principiu ca anul trecut”.

„Avem acelaşi principiu ca anul trecut, vrem să fie legat de producţia României. Asta am propus anul trecut şi asta vom face şi în continuare”, a afirmat Cîţu.

Referindu-se şi el la nivelul la care ar putea fi majorat salariul minim pe economie, premierul Ludovic Orban a spus că totul trebuie să aibă la bază „indicatori obiectivi, care să fie în legătură cu realitatea economică”

„Din punctul meu de vedere, salariul minim ca şi oricare alt venit care depinde de o reglementare publică trebuie să aibă la bază indicatori obiectivi, care să fie în legătură cu realitatea economică. Din punctul meu de vedere, salariul minim trebuie să fie fie legat de productivitate, de creşterea economică şi de rata inflaţiei”, a mai spus Orban.