consumului intern a fost reteta de succes a tigrilor asiatici, tari care intr-un interval scurt de timp au reusit sa se impuna dupa ce au inregistrat rate mari de crestere. In prezent, cel mai bun exemplu il reprezinta China, ale carei exporturi au atins nivelul Japoniei. Mana de lucru ieftina si planificarea judicioasa a economiei, politici prin care s-au atras investitii straine de anvergura, au schimbat in cativa ani tara cu cea mai numeroasa populatie din lume. Romania nu a reusit sa aplice aceeasi politica economica, politica de incurajare a exporturilor neavand rezultate bune.Exportul FOB realizat in primele zece luni ale anului a insumat 13 miliarde euro, inregistrand o crestere de 7,4 % fata de aceeasi perioada a anului trecut, cand s-a cifrat la 12,1 miliarde euro. Dinamica poate parea buna, insa tendinta este de plafonare in cazul exporturilor. In schimb, importul CIF realizat in aceeasi perioada a anului trecut a reprezentat 17,3 miliarde euro, inregistrand o crestere de 11,7% fata de perioada similara din anul 2002.Tendinta importurilor este in continuare crescatoare, fiind sustinute de mai multi factori conjuncturali. Presiunea asupra importurilor este data de cresterea sustinuta a consumului in ultimele luni. Productia interna nu este capabila sa faca fata unei cereri care a crescut brusc, diferenta fiind acoperita, in cea mai mare parte, din oferta de pe piata externa. Fata de cresterea pe care a cunoscut-o importul pe ansamblu, cu 11,7%, in perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2003, comparativ cu realizarile din perioada corespunzatoare a anului 2002, evolutia importurilor pe categorii de produse a fost diferita. S-au inregistrat cresteri la produse agroalimentare, cu 23,3%, articole din piatra, ipsos, ciment, sticla si ceramica cu 16,2%; produse ale industriei constructoare de masini (inclusiv electrotehnica) cu 16,1%; produse ale industriei lemnului, hartiei (inclusiv mobila) cu 14,2%; produse ale industriei chimice cu 11,7%; produse minerale cu 7,5%. Se observa ca o buna parte din aceste cresteri a fost determinata de nevoia de a satisface cererea sporita de pe piata de consum, mai putin contand necesarul pentru investitii. Explozia pe care a cunoscut-o creditul neguvernamental a alimentat o buna parte din finantarea importurilor. Datoriile contractate se regasesc in deficitul de cont curent care urca vertiginos, in pofida politicii Bancii Nationale, care incearca sa limiteze pe cat posibil accesul populatiei la credite. Insa nu se poate spune ca numai politica mult mai relaxata a bancilor, care au inceput sa acorde imprumuturi populatiei in conditii avantajoase, a fost cauza cresterii deficitelor de cont curent si comercial.Capitolele la care s-au inregistrat livrari mai mari la export sunt printre produsele traditionale ale exporturilor romanesti. Fata de cresterea inregistrata in primele zece luni ale anului 2003, de 7,4% pe total, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, evolutia exporturilor pe categorii de produse a fost diferita, respectiv s-au inregistrat reduceri la produse minerale, -4,3% si la produse agroalimentare, -1,7%, si cresteri la produse ale industriei chimice si mase plastice, +21,2%, produse ale industriei constructoare de masini (inclusiv electrotehnice), +10%, metale comune si articole din acestea +7,6%, produse ale industriei textile si pielarie +6,1%.Dupa cum se observa, Romania, desi este o tara cu un mare potential agricol, inregistreaza un deficit insemnat la comertul cu produse agroalimentare. In timp ce in acest an exporturile de asemenea produse au crescut cu mai putin de 2%, importurile s-au majorat cu peste 22%. Este stiut ca sectorul agricol este supradimensionat si ca este si ineficient, dar la acest capitol si Polonia sta la fel de prost. In schimb, Bulgaria practica o agricultura mai eficienta, iar in Ungaria, activitatea agricola este la fel de profitabila ca si restul ramurilor economice. Consumul de energie pentru realizarea unei unitati din PIB este mai mic in Romania decat in Bulgaria, dar ramane superior celorlalte tari candidate. De mentionat ca reducerea consumului energetic nu este rezultatul modernizarilor tehnologice din industrie. Reducerea productiei si oprirea unor unitati cu consumuri specifice mari, in paralel cu dezvoltarea unor sectoare care nu asigura o valoare adaugata mai mare, dar nu necesita atat de multa energie, au determinat o crestere aparenta a eficientei energetice in ansamblu.Deja, de la inceputul anului, mai multe societati din industria usoara, in special cele din categoria IMM-urilor, s-au plans de lipsa comenzilor. In plus, toate avantajele care se acordau pentru activitatea de export vor fi eliminate incepand de anul viitor, ceea ce va diminua si mai mult profiturile acestor unitati productive. Aprecierea euro fata de moneda nationala a reprezentat pentru exportatorii romani un balon de oxigen in acest an, insa aceasta conjunctura favorabila va disparea si ea de la anul. Judetele in care industria usoara detine o pondere insemnata in economia locala sunt, de regula, situate in regiuni slab dezvoltate, caracterizate si in prezent de un somaj ridicat.Programele pentru combaterea somajului sunt departe de a fi inregistrat un succes. Singurele societati care s-au creat relativ repede si au asigurat pentru o perioada locuri de munca, preluand din disponibilizatii rezultati din restructurarea marii industrii, au fost cele din industria usoara, pe baza contractelor de lohn. Investitiile pentru fabricile de confectii sunt relativ mici, iar principala resursa o constituie forta de munca ieftina. Din aceasta cauza s-au putut extinde usor, fara sa fie sustinute prin programe speciale.Marirea afluxului de investitii straine ar asigura o finantare adecvata pentru deficitul de cont curent, asa cum s-a intamplat in celelalte tari aflate in tranzitie. Insa Romania trebuie sa se bazeze aproape exclusiv pe imprumuturi externe. De pe piata interna, Ministerul Finantelor atrage din ce in ce mai greu fonduri, bancile preferand sa acorde credite in special populatiei, de la care obtin profituri mai bune.