Cotaţia internaţională a barilului de petrol, în scădere în ultimele luni după maximele anuale din mai, a dus la ieftinirea benzinei în România, în ciuda creşterii cu 5% a cotei TVA.

Cea mai mare catastrofă din istoria recentă a exploataţiilor de petrol, deversarea din puţul deţinut de British Petroleum (BP) în Golful Mexic, s-a încheiat cu pierderi estimate de 32,5 miliarde dolari. Rezultatul financiar al BP din al doilea trimestru a însemnat pierderi înregistrate de 17 miliarde dolari, iar compania a anunţat că va crea şi un fond suplimentar de 20 de miliarde de dolari pentru a acoperi compensaţiile ce trebuie achitate.
Dacă nu ar fi avut probleme cu platforma de extracţie din Golful Mexic, BP ar fi fost pe profit. Royal Dutch Shell, un alt gigant petrolier, şi-a dublat câştigul din al doilea trimestru faţă de perioada anterioară, ajungând până la 2,9 miliarde euro. BP în schimb este obligată să vândă o parte din active pentru a acoperi pierderile, suma pe care speră să o obţină fiind de 30 miliarde dolari. Discuţiile au început deja pentru participaţia deţinută la Petromonagas (16,6% din capitalul social), pe care intenţionează să o vândă contra a 1 miliard de dolari către TNK-BP Holding.

Producţia globală de petrol de anul acesta rămâne în uşoară creştere faţă de anul trecut, de 0,7-0,9 milioane barili pe zi, până la un total de 28,7 milioane barili pe zi din partea statelor membre OPEC. Preţul barilului a fost influenţat puternic de perspectivele economiei globale şi de percepţia investitorilor asupra evoluţiei viitoare. După ce, în luna mai, a urcat la 84 de dolari pe baril (conform coşului de preţ calculat de OPEC), cea mai mare cotaţie de după octombrie 2008, în prezent a coborât până la 72-73 de dolari. În aprilie, preţul a urcat odată cu speranţele legate de creşterea economică globală, iar în mai a fost redus puternic de problemele din Grecia şi cele legate de riscurile suverane.

Prognozele legate de preţul barilului pentru următorii ani, inclusiv pentru partea a doua a anului în curs, văd petrolul între 70 şi 80 de dolari pe baril. Nevoia de estimări cât mai precise este obligatorie atât pentru companiile de extracţie şi rafinare, care pot calcula astfel rentabilitatea viitoarelor investiţii, cât şi pentru sectorul downstream, în special de distribuţie. Stabilitatea preţurilor la pompă este importantă pentru economie în general, efectele asupra inflaţiei fiind directe.

Ieftiniri datorate situaţiei externe

Rompetrol a ieftinit, la începutul acestei luni, preţul benzinei cu 8 bani pe litru şi pe cel al motorinei cu 12 bani. În urmă cu două săptămâni, a fost rândul OMV Petrom să reducă preţul benzinei, cu 9 bani pe litru. Ambele ieftiniri au fost posibile datorită scăderii preţului barilului pe piaţa internaţională, care este evidenţiat de costul la pompă cu o întârziere de până la trei luni. În cazul în care barilul va rămâne în jurul actualelor valori, este de aşteptat şi ca benzinăriile să menţină tarifele din prezent. Combustibilii s-au scumpit oricum în 2010 din cauza majorării accizelor de la începutul anului şi apoi din cauza creşterii cotaţiei barilului. Scumpirea faţă de preţurile de anul trecut au depăşit şi 20% în cazul unor sortimente.

Implicarea statului în preţul benzinei şi motorinei nu s-a oprit la creşterea accizelor din ianuarie. Cota de TVA a urcat de la 19% la 24% de luna aceasta şi a fost deja inclusă în preţul combustibililor. Iar o eventuală majorare semnificativă este, în mare parte, blocată şi de consumul în scădere. Conform OPEC, producţia de petrol a României a scăzut anul trecut cu 5,4% faţă de 2008, până la 4,5 milioane tone, iar consumul cu 4,2%, până la 9,9 milioane tone. Diferenţa dintre producţia internă şi consum indică şi nivelul de dependenţă al pieţei faţă de preţurile internaţionale ale barilului de petrol. Iar dacă estimările OPEC sunt corecte, ne putem aştepta la o stabilizare a preţurilor la pompă.

32,5 miliarde dolari este valoarea pierderilor British Petroleum în urma dezastrului din Golful Mexic, fiind incluse şi compensaţiile celor afectaţi