Abolhassan Banisadr a murit, sâmbătă, într-un spital din Paris după o boală îndelungată. Agenția de presă iraniană a anunțat că președintele a murit în spitalul Pitié-Salpêtrière din Paris, citând un apropiat al fostul președinte, decedat la vârsta de 88 de ani, transmite AFP.
Povestea unui președinte ce a fugit din țară după ce a fost ales
Povestea sa este una interesantă, deoarece Abolhassan Banisadr a fugit din țară la doar un an după ce a fost ales.
Abolhasan Banisadr s-a născut pe 2 martie 1933. A studiat religia și economia la Universitatea din Teheran, fiind liderul mișcării studențești anti-șah la începutul anilor `60, motiv pentru care a fost închis de două ori.
Președintele a fost rănit în revolta eșuată în iunie 1963, a plecat în Franța și și-a continuat studiile la Sorbona, unde a obținut un doctorat și apoi a predat.
Abolhasan Banisadr a intrat în anturajul Ayatollahului Ruhollah Khomeini în timpul exilului acestuia în Franța.
În calitate de președinte, s-a confruntat cu adversari din cler, dar și politici
Revoltele au fost cele care l-au forțat să fugă din Iran, iar cei doi s-au întors în țară în februarie 1979. Khomeini a preluat controlul ca lider suprem și a numit un guvern, numindu-l pe Banisadr ministru adjunct al Economiei și Finanțelor în noiembrie.
Abolhasan Banisadr a fost ales primul președinte al Republicii Islamice Iran, la 25 ianuarie 1980, iar în luna februarie, la doar o lună după aceea, Khomeini l-a numit președinte al Consiliului Revoluționar, organismul de elaborare a politicilor iraniene.
Abolhasan Banisadr, în calitate de președinte, s-a confruntat cu adversari din cler, dar și politici. A fost obligat să accepte nominalizarea lui Mohammad Ali Rajai, ca premier în august însă au intrat în conflict după ce a refuzat multe dintre nominalizările de miniștri.
În septembrie 1980, Irakul a invadat Iranul, fiind începutul unui război
Banisadr i-a scris lui Khomeini o scrisoare prin care se plângea că miniștrii incompetenți reprezentau un pericol mai mare pentru securitatea țării decât agresiunea irakiană. Scrisoarea sa, dar și opoziția lui Banisadr față de luarea de ostatici de la ambasada SUA la Teheran au dus la punerea sa sub acuzare de către parlament pe 21 iunie 1981.
A doua zi Khomeini, iritat de negocierile cu „Luptătorii Poporului”, l-a demis din funcția de președinte și a ordonat arestarea lui sub acuzația de conspirație și trădare. El a fost avertizat asupra riscurilor pentru economie și a insistat asupra necesității reorganizării armatei.
Banisadr a fugit în Franța unde a pus umărul la înființarea Consiliului Național al Rezistenței, pe care l-a părăsit insă în 1984.
