ONU avertizează că în fiecare săptămână are loc un nou dezastru climatic iar majoritatea dintre ele nu atrag foarte multă atenţie din partea actorilor internaţionali. Impactul încălzirii globale ar putea fi profund și este nevoie de eforturi susținute de pregătire a ţărilor în curs de dezvoltare, relatează The Guardian.

Catastrofe precum ciclonul Idai şi ciclonul Kenneth în Mozambic sau seceta care afectează India în ultimele săptămâni sunt evenimente mediatizate, dar pe lângă acestea, un număr semnificativ de „evenimente cu impact mai redus” cauzează moarte, strămutări de populaţii şi suferinţă. Mai mult, aceste dezastre au loc cu o viteză alarmantă, spune Mami Mizutori, reprezentantul special al secretarului-general al ONU pentru reducerea riscului de dezastre.

”Aceste schimbări climatice nu mai sunt probleme de viitor, ci se întâmplă chiar acum. Asta înseamnă că adaptarea la aceste schimbări nu mai este o problemă pe termen lung, este una care are nevoie de investiţii în acest moment”, a spus Mizutori.

Estimările arată că aceste dezastre climatice se ridică la 520 de miliarde de dolari pe an, în timp ce costul adiţional al construcţiei de infrastructură care să fie rezistentă la efectele încălzirii globale accelerate reprezintă doar 3% din această sumă, 2.7 trilioane de dolari în următorii 20 de ani.

”Aceste sume nu sunt mari (în contextul cheltuielilor de infrastructură) dar investitorii nu au fîcut destul. Rezistența la dezastre climatice trebuie să devină un bun pentru care oamenii trebuie să plătească. Acest lucru înseamnă standarde normalizate pentru infrastructură, precum case, drumuri, căi ferate, fabrici, rețele de energie și apă. Toate acestea trebuie să nu mai fie așa vulnerabile la efectele provocate de inundaţii, secetă, furtuni şi vreme extremă”, a mai spus Mizutori.

Până acum, aproape tot efortul depus împotriva crizei climatice s-a bazat pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Problema adaptării efective la efectele acestei crize a fost mereu pe locul 2, în mare parte pentru că activiştii şi oamenii de ştiinţă au fost timp de ani de zile preocupaţi de prevenirea instalării senzaţiei de normalitate în ceea ce privește efectul crizei în rândul populaţiei.

Astfel de argumente și raţionalizări nu mai sunt permise, spune Mizutori: ”Dacă nu facem acum eforturi în această direcţie, nu vom putea supravieţui”. Multe astfel de dezastre cu impact mai redus ar fi putut fi prevenite dacă oamenii ar fi fost avertizaţi din timp de vremea severă, dacă ar fi existat infrastructura adecvată prevenirii acestora sau dacă accesul la apă ar fi putut fi rapid în cazul secetelor. Guvernele, de asemenea, ar fi putut fi mai conştiente de zonele şi teritoriile mai vulnerabile.

Această problemă nu este prezentă doar în ţările în curs de dezvoltare, aşa cum arată recentele incendii forestiere din Statele Unite, dar şi valul de căldură care a lovit Europa în ultimele săptămâni, țările dezvoltate se confruntă şi ele cu provocarea de a-şi adapta infrastructura şi proteja populaţia de dezastru.

Te-ar putea interesa și: