"Au lansat pe piaţă un model macroeconomic extrem de toxic, o toxină care va distruge şi ce a mai rămas din România. Modelul pe care îl propun ei (Guvernul n.r.), cu îngheţarea salariului minim în România, la nivel naţional, şi cu creşteri de salarii în sectorul bugetar este un demers toxic pentru economia României, în contextul în care, azi, România are ca principală provocare piaţa muncii. Astăzi pe piaţa muncii angajatorii nu mai găsesc oameni în vârsta de muncă şi calificaţi, la aşteptările şi nevoile lor. (…) Nu mai ţine acest sistem prin care că suntem competitivi pe salarii mici. Astăzi marii angajatori nu mai au forţă de muncă şi noi le spunem de ani de zile acest lucru guvernanţilor", a declarat, luni, pentru AGERPRES, preşedintele BNS Dumitru Costin. 

Acesta a precizat că Guvernul nu i-a chemat la discuţii pe aceste proiecte, şi de aceea nu vor intra într-un astfel de joc, în condiţiile în care salarizarea sistemului public este o problemă "cât se poate de serioasă". 

"Nu am fost chemaţi la discuţii. Consider că trebuia să se întâmple public fiind vorba de chestiune cât se poate de serioasă şi de aceea nu îmi propun să intru într-un astfel de joc. Să le scoată pe masă (proiectele n.r.) şi le discutam cu analize de impact.(…) E ciudat acest mod de abordare al Guvernului care lansează, probabil, pe surse, o informaţie legată de salarizarea în sectorul bugetar. Un Guvern nu face acest lucru decât dacă vrea să testeze reacţia publică, reacţia sindicatelor, dar care mie, ca şi cunoscător, îmi arată că au o problemă de asumare a unui tip de soluţie (…). Informaţiile care au ieşit şi încearcă să pună pe jar opinia publică din România îmi arată că acest Guvern este incapabil de a reforma sistemul public din România, pentru că salarizarea în sectorul bugetar este doar o componentă a reformei din sectorul public, este doar o părticică din sectorul public", a subliniat Costin. 

În opinia sa, media salarială în sectorul public este mai mare în prezent decât în sectorul privat, argumentând că este "o anomalie", iar creşterile salarialeă din decembrie nu au făcut altceva decât să creeze dezechilibre suplimentare în interiorul sistemului. 

"Azi, media salarială în sectorul public este mai mare decât în sectorul privat, ceea ce este o anomalie pentru că am o structură cu 1,2 milioane de suflete în sectorul public şi încă 4 milioane în sectorul privat. Dacă în sectorul privat plătesc foarte prost, avem în economia românească 44% din total contracte la salariul minim sau sub salariul minim – ce fac eu dacă îngheţ salariul minim în următorii 4 ani? Creez o presiune suplimentară în sectorul public, unde toată lumea va vrea să muncească acolo, că este mai sigur decât în mediul economic privat, îi gonesc pe cei apţi de muncă şi care mai sunt tineri din ţară pentru că asta oferă ei: salariul minim pe economie. Ce şi-au spus, hai să aruncăm în cârca celor de la sindicate chestia cu salarizarea în sectorul public, găsim o variantă cu mai puţini bani şi o să promitem că le dăm la bugetari salarii în următorii ani cu condiţia ca mediul economic privat să stea pe loc. Tocmai mediul economic privat este motorul, cel care îţi aduce venituri la bugetul de stat, din care se fac salariile sau se finanţează alte zone. Lăsăm milioane de oameni în sărăcie sau îi gonim din ţară şi aşa putem să dăm creşteri de salarii în sectorul bugetar", a explicat liderul BNS. 

La rândul său, preşedintele CNS Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a precizat, pentru AGERPRES, că nu a primit din partea Guvernului niciun proiect privind legea salarizării şi a subliniat că este vorba despre 'manipulări pentru a testa reacţia publică, în special sindicate, la măsuri de austeritate extremă". 

Acesta a adăugat că este posibil să primească documentele miercuri şi că ar putea avea loc şi o întâlnire cu premierul Dacian Cioloş. 

Conform unui articol publicat duminică de Profit.ro, "Guvernul a propus sindicatelor o formulă de majorare a salariilor bugetarilor în medie cu 19%, dar cu o condiţie dură, şi anume limitarea drastică a ritmului de creştere a salariului minim brut, cu tranşe anuale de câte 25 de lei, astfel încât acesta să ajungă la 1.350 lei doar în 2020".

Sursa> Agerpres