"Am primit solicitarea publică de a institui starea de urgenţă în Buzău. Ştiu că se încearcă cu disperare atragerea în dispute publice a preşedintelui. Nu este cazul de aşa ceva într-un moment în care oamenii suferă. De aceea, ţin să precizez ce ar însemna dacă aş răspunde solicitării domnului Ponta şi al preşedintelui CJ Buzău.
La articolul 3 din Legea 453 pe 2004, starea de urgenţă se defineşte ca ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică, economică şi de ordine publică aplicate pe întreg teritoriul ţării sau în unele administrări teritoriale. Dacă s-ar declara stare de urgenţă toate măsurile s-ar dispune prin ordonanţe militare", a explicat şeful statului ce ar însemna dacă ar răspunde solicitării liderului PSD, Victor Ponta.
În plus, preşedintele Băsescu a spus că administraţiile locale au fost depăşite şi uneori dezinteresate în această perioadă caracterizată de condiţii meteo extreme.
“Pentru Guvern, prioritate zero este prijinul comunităţilor şi cetăţenilor afectaţi de iarnă. Este evidentă o majoră deficienţă la nivelul administraţiilor locale. Aici trebuie mai multă dăruire pentru respectarea obligaţiilor legale şi pentru a avea grijă de comunităţi. Nu pot aduce nici un reproş structurilor militarizatre şi ambulanţei pentru modul cum au acţionat. Administraţiile locale au fost depăşite şi uneori dezinteresate.

România nu are dotarea necesară pentru a face faţă la exigenţele populaţiei în astfel de condiţii meteo. În acest domeniu ori trebuie făcute contracte la nivelul Companiei de Drumuri Naţionale şi Consiliilor Judeţene sau găsite alte forme de colaborare cu firmele care dispun de utilajele necesare”, a arătat Băsescu.
Preşedintele Traian Băsescu a făcut declaraţii după consultările avute luni cu liderii formaţiunilor politice ale Puterii. La aceste consultări, referitoare la perspectivele ratificării de către România a Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi convergenţa în Uniunea Economică şi Monetară, la dialogul dintre partidele politice şi funcţionarea Parlamentului, au participat reprezentanţi ai PDL, UDMR, UNPR şi ai minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară.
Opoziţia, care fusese invitată să participe la discuţii înaintea partidelor de la Putere, nu a dat curs invitaţiei.