Presa austriacă: ”România a câștigat clar la împărțirea fondurilor UE”

România va putea primi în perioada de programare financiară multianuală 2014 – 2020 suma de 39,2 miliarde de euro de la bugetul Uniunii Europene, ceea ce va face din acest stat membru UE un câştigător clar, comentează sâmbătă site-ul de ştiri austriac Friedl News.

“În data de 8 februarie, Consiliul European a ajuns la un acord asupra cadrului financiar multianual pentru 2014-2020. Transferurile de la bugetul UE, în special fondurile structurale, au fost văzute ca un factor esenţial pentru a spori eficienţa şi potenţialul de creştere a economiei. Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale a fost stabilită ca o prioritate centrală de la nivel naţional de toate guvernele aflate la putere în ultimii patru ani (2009-2012). Totuşi, progresele au rămas modeste până în prezent. La începutul acestui an, transferurile totale de fonduri structurale de la Comisia Europeană către România au ajuns la numai 20,7% din alocările totale pentru perioada 2007-2013 (sau 4 miliarde de euro)”, comentează sursa citată.
În pofida progreselor limitate în utilizarea fondurilor UE, România a rămas totuşi un beneficiar net în relaţia cu Comisia Europeană în ultimii ani, dar transferurile de la bugetul UE nu doar ameliorează potenţialul de creştere a economiei (investiţii în capitalul uman şi infrastructură). În prezent, fondurile UE sunt considerate şi o importantă sursă de finanţare pentru ţară, ceea ce îi permite să facă faţă nevoilor de finanţare externă (replăţi în creditele de la FMI şi deficitul de cont curent) fără a pune presiuni financiare suplimentare. ”Deşi experienţa anilor anteriori nu este deloc încurajatoare, noi încă aşteptăm o ameliorare a absorbţiei fondurilor UE în acest an comparativ cu 2012. Începând cu acest an, România poate pierde fonduri europene dacă nu există un nivel de cheltuire suficient pentru a fi recunoscute ca plăţi intermediare, de către Comisia Europeană (regula UE de dezangajare). În consecinţă, sunt aşteptate eforturi suplimentare din partea autorităţilor locale pentru a limita pierderile de fonduri din cauza dezangajării lor”, potrivit Raiffeisen Research.
Sursa: Agerpres