Am estimat o rată de creştere a PIB real în jurul a 3%, am obţinut 3,4% în 2013 şi 2,8% în 2014. Acum suntem la 4,2% – cea mai mare creştere din Uniunea Europeană.

Anul acesta vom obţine peste 4% având în vedere şi măsură de reducere a TVA la 9%.

Guvernarea Ponta-USL a preluat economia românească în stare de recesiune tehnică (trimestrul 4 din 2011 minus 0,7% şi trimestrul 1 din 2012 minus 0,4%).

Bilanţul guvernării Ponta-USL: 10 trimestre de creştere economică din 12 trimestre (eficienţă 83%, nota 8,3). Bilanţul guvernărilor Boc-Ungureanu: 5 trimestre de creştere economică din 13 trimestre (eficienţă 39%, nota 3,9).

Anul acesta am reuşit să echilibrăm creşterea pe motoare interne şi externe.Dacă în ultimii ani principalul motor era reprezentat de exporturi, anul acesta avem două motoare puternice, consumul intern şi exporturile.

Creşterea este sănătoasă, vine din industrie şi servicii dar anul acesta şi-au revenit şi construcţiile (în primul trimestru plus 13,4% faţă de aceeaşi perioada din 2014 – cea mai mare creştere a construcţiilor din UE). Cu un an agricol bun depăşim 4% în 2015.

La anul devine fezabilă o rată de creştere economică de 5%, din nou printre cele mai mari din UE

Creşterea economică de 4-5% se va menţine o perioada mai mare de timp fiind mai degrabă organică, nealimentată de fluxuri de capital speculativ, susţinut de creditare matură, un proces de augmentare însoţit de reducerea masivă a ritmului de creştere a datoriei publice, inflaţie la nivel minim record s.a.m.d.

Dinamizarea absorbţiei fondurilor europene

Creşterea economică solidă din ultimii ani vine şi din dinamizarea absorbţiei fondurilor europene (am ajuns la 54% grad de absorbţie – Guvernul USL a absorbit aproape 8 mld. euro, iar echipele Boc-Ungureanu – doar puţin peste 1 mld. euro).

Încrederea mediului de afaceri, a analiştilor financiari şi a investitorilor se află la maxime.

Acest lucru se vede în costurile de finanţare reduse, se vede şi în creşterea investiţiilor străine Investiţiile străine directe au însumat 885 milioane de euro în primul trimestru, în creştere cu 55% faţă de aceeaşi perioada a anului trecut, iar în martie volumul s-a dublat comparativ cu primele două luni din an la un loc, ajungând la 476 milioane euro, potrivit datelor Băncii Naţionale.

Am oprit modelul funcţionarii economiei pe datorie. Am preluat guvernarea cu o datorie externă totală de 99 miliarde euro, în martie 2015 avem 93 miliarde euro datorie, conform datelor BNR.

Datorii achitate de 4,5 miliarde de euro

În toţi aceşti ani am plătit rate, dobânzi şi comisioane pentru împrumutul luat de la FMI, CE, BM şi alţi creditori internaţionali. Anul acesta terminăm de rambursat împrumutul către FMI (la care am plătit şi Guvernul şi BNR) şi mai avem de achitat către CE şi alţi finanţatori. De când am venit la guvernare şi luând în calcul şi 2015 am achitat 4,5 miliarde euro. În 2016 avem de achitat sume foarte mici doar 114 milioane euro.

Necesarul de finanţare al datoriei publice guvernamentale va scădea cu circa 10 miliarde lei în 2016 faţă de 2015 şi cu aproape 17 miliarde lei în 2017 faţă de 2015. Această că urmare a reducerii deficitelor bugetare şi a plăţilor de dobânzi mai mici prin creşterea credibilităţii României pe pieţele financiare internaţionale şi a reducerii costurilor de finanţare asociate.

România este singură ţară din UE 28 care îndeplineşte 10 criterii din cele 11 stabilite de Comisia Europeană în Macroeconomic Imbalances Procedure (Procedura de Dezechilibru Macroeconomic).

Nu îndeplinim criteriul Poziţie investiţională internaţională netă – criteriu neîndeplinit de 16 ţări din 28 ar trebui să investim noi în străinătate mai mult decât se investeşte la noi. Germania şi Franţa nu îndeplinesc 3 criterii din 11, iar Spania 5.

Inflaţia, la un minim record

Inflaţia este la minim record şi în următoarea perioada vom avea reducere a preţurilor. Deficitul bugetar este unul dintre cele mai mici din UE iar datoria publică este a patra cea mai mică din UE28 (şi avem şi un buffer care acoperă peste 5 luni din necesarul curent de finanţare).

De când am venit la guvernare am stimulat crearea de locuri de muncă – plus 231.000 de locuri de muncă efectiv stabile (22 zile lucrătoare pe luna 8 ore pe zi) şi mult mai multe part time şi cu orar redus. Am promis 1 milion de locuri de muncă în 2 mandate 2012- 2020 şi suntem în grafic. Numărul de insolvenţe a scăzut cu 57% în primeleluni ale acestui an. Este un semn de însănătoşire a economiei.

Creştere economică sustenabilă din punct de vedere social, incluzivă – am dus valoarea adăugată către îndeosebi către categoriile sociale vulnerabile (refacerea salariilor bugetarilor, indexarea pensiilor, creşterea accentuată a salariului minim, acordarea ţintită de alocaţii sociale mai mari grupurilor defavorizate, reducerea TVA la alimente). ▪ Creşterea economică ne a permis creşterea puterii de cumpărare a salariului mediu de 6,4% aprilie 2015 / aprilie 2014 şi a pensiilor cu 3%.

Luând în considerare reducerea TVA la alimente la 9% şi creşterea salariului minim din iulie vom putea duce creşterea puterii de cumpărare aproape de 10% în anul 2015. Reamintesc că puterea de cumpărare a salariului mediu a scăzut în 2009 cu 5,3% în 2010 cu 6,2% iar în 2011 a crescut cu 3,9%.

Datorită ANAF, avem 7 miliarde de lei în plus strânşi faţă de anul trecut; 1,66 miliarde lei în plus în primele 4 luni faţă de aceeaşi perioada a lui 2014 din încasări din Impozitul pe profit, salarii, venit şi câştiguri din capital; 3,9 miliarde lei în primele 4 luni din Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii (TVA, accize, alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii); 1,49 miliarde lei din venituri nefiscale. 

Te-ar putea interesa și: