Practica neunitară a instanţelor judecătoreşti, eficientizarea procedurii insolvenţei, necesitatea protecţiei creditorilor şi, nu în ultimul rând, maturizarea mediului de afaceri sunt doar câteva dintre elementele care au dus la modificarea legii insolvenţei.

Datornicii vor obţine insolvenţa în doar 5 zile

Cea mai importantă modificare este judecarea cererii de deschidere a procedurii în regim de urgenţă în doar 5 zile de la data depunerii acesteia. Pentru că, de foarte multe ori, dosarul se soluţiona şi după un an, ceea ce ducea direct la intrarea în faliment, scurtarea termenului reprezintă colacul de salvare al companiilor intrate în incapacitate de plată, oferindu-le mai multe şanse de a beneficia de o reorganizare judiciară reuşită.

Totodată, s-a scurtat şi termenul pentru depunerea de informaţii de către debitor de la 10 la 5 zile, sub sancţiunea decăderii acestuia din dreptul de a mai propune un plan de reorganizare. “Din practică, s-a constatat că, neexistând o sancţiune pentru debitor în cazul nedepunerii informaţiilor şi listelor cu transferurile patrimoniale efectuate, acesta, în foarte multe cazuri, nu înţelegea să colaboreze în mod activ cu administratorul judiciar. Pentru eficientizarea desfăşurării procedurii de insolvenţă prin modificările actuale, obligaţiile debitorului au fost stabilite sub sanctiunea plăţii unor amenzi conform Codului de Procedura Civilă”, a declarat, pentru Capital.ro, Lorena Stoian, partener Deleanu şi Asociaţii, practician în insolvenţă.

Valoarea-prag a creanţei, 30.000 de lei

Suma minimă pentru care se poate cere în instanţă insolvenţa unei companii  a crescut de la 10.000 la 30.000 de lei, pentru salariaţi rămânând la 6 salarii medii pe economie. Totodată, legea prevede ca datoria să fie certă, lichidă şi exigibilă, adică să existe şi să reprezinte o sumă de bani.  Şi taxa de timbru s-a triplat, de la 39 la 120 de lei. Astfel, creditorii nu se vor mai înghesui să solicite deschiderea procedurilor, dosarele se vor împuţina, iar cele cu sume minore vor dispărea.

Falimentul personal, omis şi de data asta!

De asemenea, s-a restrâns foarte mult numărul secţiilor de insolvenţă. Dacă până la modificarea legii, funcţionau astfel de secţii în fiecare tribunal, acum s-a decis înfiinţarea unei singure secţii în circumscripţia fiecărei Curţi de Apel, care va funcţiona pe lângă Tribunalul de referinţă. Vor fi evitate, astfel, situaţiile în care tribunalele din cadrul aceleiaşi curţi de apel se pronunţă diferit pe aceeaşi speţă.

Judecătorului sindic va avea obligaţia de a desemna administratorul judiciar sau lichidatorul solicitat de creditorul sau debitorul care a cerut deschiderea procedurii. “Judecătorul sindic avea posibilitatea să desemneze, fără a ţine cont de părerile creditorilor, administratorul sau lichidatorul şi, astfel, aveau loc divergenţe care conduceau la tergiversarea judecării cauzelor. În varianta modificată, acesta e obligat să-l numească pe cel solicitat de creditor. Astfel, se creează un liant între lichidator, creditor şi debitor şi putem vorbi de reorganizări de succes”, a adăugat Lorena Stoian.

Din momentul în care o companie intră în incapacitate de plată, în cele mai multe cazuri, nu mai beneficiază de sprijin bancar. O singură modificare ar putea cumva remedia această situaţie, şi anume: contractele de credit nu mai pot fi denunţate de bancă în mod unilateral, ci doar cu acordul co-contractantului, respectiv al societăţii în insolvenţă.

Noua lege nu reglementează, însă, în niciun fel falimentul persoanelor fizice. “De abia, s-a reuşit modificarea procedurii în cazul persoanelor juridice. Se doreşte şi se impune, mai ales, în condiţii de criză, legiferarea familentului personal. Dar va mai dura!”, a concluzionat Lorena Stoian.

 

Te-ar putea interesa și: