Capital: Domnule comisar, de cativa ani nu se mai aude nimic de contrabanda cu tigari si cafea, in timp ce din actiunile dumneavoastra reiese ca piata produselor petroliere este putreda si, bineinteles, si cea a alcoolului.
Niculae Plaiasu: Intr-adevar, se constata un echilibru pe piata tigarilor si a cafelei, in timp ce alcoolul si petrolul ne scapa deocamdata de sub control.
Capital: Cum s-a reusit intr-un domeniu, iar in altul nu?
Niculae Plaiasu: Piata se sedimenteaza. Procesul care in unele sectoare a fost mai rapid consta in aparitia pe piata a unor societati puternice, care sa-si permita sa respecte regulile. Sa luam ca exemplu tigarile. Sunt trei mari producatori pe piata romaneasca si alti cativa aventurieri. Cele doua mari companii, tocmai pentru ca au atins performante manageriale, au propriul sistem de urmarire a pietei. Pe baza acestui sistem se poate observa cu usurinta cand pe piata au intrat cantitati de tigari de contrabanda pentru ca, este firesc, atunci vanzarile lor scad. In astfel de situatii colaboram cu marile companii care ne pun la dispozitie informatiile de acest gen tocmai pentru ca este si in interesul lor sa fie eliminata piata neagra. O alta categorie de actori pe piata tigarilor sunt aventurierii. Acestia, de multe ori, nu urmaresc decat sa dea un tun si nu au nici un interes pentru normalizarea pietei. Din fericire, acestia sunt rari si nu pot influenta radical piata. Un exemplu pentru astfel de aventurieri il reprezinta producatorul tigarilor „Maro”. Garda Financiara a reusit sa limiteze proportiile unui tun serios. Mai exact, producatorul acestor tigari, dupa ce le-a lansat pe piata si datoriile au atins 12 miliarde de lei, a incercat sa vanda firma cu tot cu datorii. Am intrat pe fir si am reusit sa intervenim la timp. Nu pot nega ca mai exista o piata neagra a tigarilor, dar este foarte redusa. Se aprovizioneaza in special din micul trafic de frontiera, reteaua de la Negru Voda, spre exemplu, nu cred ca a disparut, ci doar s-a redus traficul.
Capital: La o tigare merge si o cafea. Aici cum stam?
Niculae Plaiasu: si aici lucrurile au intrat pe un fagas normal, sub presiunea aceluiasi fenomen. S-au consolidar firme autohtone puternice care, la fel, au tot interesul ca piata sa fie curata. Ce ar insemna pentru o firma de renume, Jacobs sa zicem, implicarea intr-un scandal de contrabanda? Nu este in joc reputatia din Romania, ci pe plan international, acolo unde activeaza firma. Piata neagra a cafelei se invarte in jurul centrelor comerciale angro. Aici este o sursa pe care deocamdata ne este practic imposibil sa o eliminam, dar amploarea ei este mica.
Capital: Parca ar merge totusi si un pahar de tarie…
Niculae Plaiasu: Da, dar cu masura. Din pacate, la noi lipseste. Iar dimensiunile evaziunii sunt greu de cuantificat. Toata aceasta nebunie de pe piata alcoolului are cel putin doua cauze. In primul rand, sunt mult prea multi producatori de alcool. In Ungaria, spre exemplu, sunt sase astfel de societati, in timp ce la noi sunt peste 100. Va dati seama ca este mult mai dificil sa supraveghezi o astfel de activitate. Ideal ar fi ca in Romania sa existe 10, maximum 12 producatori de alcool. Dar subliniez de alcool, nu de bauturi. Un alt motiv il reprezinta tocmai faptul ca in alcool nu s-au dezvoltat un numar de cateva firme puternice, care sa isi dezvolte activitatea pe principii corecte. Daca sunt cateva, acestea sunt eclipsate de multitudinea celor care lucreaza la negru. Nu exista actiune de control intreprinsa pe lantul alcoolului in care sa nu descoperim cantitati la negru. In aceasta perioada lucram la o strategie de lupta cu evaziunea din alcool, strategie care sunt convins ca va da rezultate, astfel ca anul 2003 sa reprezinte intrarea in normalitate si pentru industria alcoolului. Am identificat cateva puncte sensibile unde trebuie sa intervenim. Este vorba da supravegherea producatorilor, activitate care trebuie sa fie in sarcina Garzii, si autorizarea producatorilor, care trebuie sa fie mai severa.
Capital: si acum, daca cerem nota de plata, ne da bon fiscal?
Niculae Plaiasu: Este inca o problema care cu certitudine se va rezolva in maximum doi ani. In momentul de fata estimam ca gradul de acoperire cu case de marcat este de 90 la suta. Dotarea cu case de marcat fiscale reprezinta primul pas in diminuarea evaziunii fiscale, de aceea ii acordam atentie deosebita. Prin actiunile intreprinse am reusit sa impulsionam acest proces. Cele aproximativ 40 de amenzi date cumparatorilor care nu au pastrat bonul pana la iesirea din magazin au avut darul de a-i face sa constientizeze importanta caselor de marcat, astfel incat populatia sa solicite bon. Dureri de cap ne dau centrele angro, acolo unde fenomenul ne scapa de sub control. Oricum, repet, in doi ani, lucrurile se vor aseza.
Capital: Evaziunea din domeniul produselor petroliere tine capul de afis de patru ani. Este chiar atat de dificil sa se faca ordine?
Niculae Plaiasu: Multe din metodele de evaziune practicate pana acum vor fi eliminate in cursul acestui an. Ma refer in primul rand la substituirea motorinei cu alti combustibili. Aceasta practica va disparea, pentru ca avem in vedere pigmentarea benzinei si a motorinei. Acest pigment specific fiecarui tip de carburant va functiona in genul timbrelor la tigari, cumparatorul avand certitudinea ca nu este pacalit daca benzina are culoarea care urmeaza a fi stabilita. Spun ca nu va fi pacalit, pentru ca sustragerea de la plata accizelor atenteaza in primul rand la buzunarul cumparatorului. Mecanismul este simplu: cel care vinde combustibilul incaseaza imediat de la client contravaloarea accizei, care nu este a lui, ci a statului. Vanzatorul nu este decat un intermediar. Este ca si cand dai cuiva sa-ti plateasca o datorie catre alta persoana, dar respectivul fuge cu banii. Este deosebit de important ca populatia sa inteleaga acest mecanism.
Capital: Daca vrem sa incheiem seara intr-un cazinou, riscam sa avem sentimentul ca pasim intr-o lume murdara, in care banii negri circula pe banda rulanta?
Niculae Plaiasu: Garda Financiara a avut mult de furca in acest an cu jocurile de noroc si cele piramidale. Va mai aduceti aminte de razboiul cu majoritatea cazinourilor care nu voiau sa-si plateasca taxa pe castig? Era vorba de o taxa de 10 la suta care trebuia platita pentru fiecare rascumparare de fise. Spuneam de atunci ca vom castiga toate actiunile in instanta, ceea ce s-a si intamplat. Acum procesul este la Curtea de Apel. Ca o recunoastere a corectitudinii actiunilor Garzii, Ministerul Finantelor a decis majorarea taxei la 20 la suta pentru fiecare castig mai mare de 200 de dolari. In ceea ce priveste jocurile de tip piramidal, am avut un an plin. Anihilarea jocului numit Dinamyc Elite a fost in masura sa limiteze numarul victimelor. Dar cum tentatia castigului facil este mare, in ultimele luni am avut de furca cu un alt gen de escrocherie. Este vorba de un cetatean ceh care in cadrul unei ceremonii vindea cartea „Calea succesului” la pretul de 2.290 de euro. Celui care intra in acest joc i se promitea un castig considerabil, cu conditia sa gaseasca noi cumparatori. Ancheta este inca in derulare, dar, din fericire, din informatiile preliminare, in aceasta capcana nu au fost atrase multe persoane.
Carte de vizita
Niculae Plaiasu, comisar general Garda Financiara
· Absolvent Academia de Studii Economice
promotia 1978
· 1978 – 1983 functionar in sistemul bancar
· 1984 – 2001 ofiter in Ministerul de Interne in domeniul criminalitatii economico-financiare, gradul in 2001 colonel
· 1 februarie 2001 detasat de la Ministerul de Interne la Garda Financiara in functia de comisar general. Gradul actual general de brigada
· Casatorit, un copil
· Obiective la preluarea functiei de comisar general:
– aparitia unei noi legi a Garzii Financiare
– profesionalizarea activitatii astfel incat comisarul sa se transforme din zbir in partener de dialogr
– dezvoltarea unor activitati de depistare a fenomenelor de evaziune
