„Previziunea creşterii PIB pentru anul curent a fost îmbunătăţită cu 0,6 puncte procentuale (de la 2,9% la 3,5%) ca urmare a evoluţiilor peste aşteptări pentru unele servicii reprezentative (transporturi, servicii informatice, servicii pentru întreprinderi), precum şi a accelerării creşterii activităţii în construcţii în semestrul II, stimulate de măsurile de implementare a PNRR, cât şi de măsurile guvernamentale privind condiţiile de ajustare a costurilor din contractele de construcţii.

Un risc negativ se conturează însă dinspre agricultură dacă condiţiile de secetă vor persista pe o perioadă îndelungată”, scrie în prognoza pe termen mediu 2022-2026, varianta de vară, a CNSP.

Pe partea cererii, evoluţia serviciilor în structura comerţului exterior a condus la reestimarea contribuţiei exportului net la creşterea PIB, devenind uşor pozitivă (+0,1 pp) în acest an, iar celelalte componente şi-au menţinut aportul pozitiv: investiţiile (+3,7%) şi consumul privat (+3,5%).

CNSP a îmbunătăţit previziunea de creştere economică pentru 2022 cu 0,6 puncte procentuale

Nivelul estimat al inflaţiei a fost majorat la 12,9%, faţă de 9,7% de la sfârşitul anului trecut, şi la 12,6, faţă de 10,1% ca medie anuală.

Indicii preţurilor produselor industriale şi ai costului în construcţii îşi vor continua ascensiunea la nivelul estimărilor anterioare, înregistrând dinamici de două cifre. Evoluţia lor în ritm anual se va atenua în a doua parte a anului, ca urmare a unui efect de bază.

În prezent, deficitul de cont curent se menţine la valori ridicate, cauzat de un deficit comercial în creştere, amplificat şi de majorările superioare de preţuri pentru importuri, dar se aşteaptă să înregistreze corecţii pozitive pe termen mediu.

„Pe de altă parte, efectul nefavorabil al contextului geopolitic actual şi anticipaţiile inflaţioniste internaţionale vor fi secondate de încetinirea dinamicii economiei chineze, cu accentuarea întreruperilor în lanţurile de aprovizionare, şi de criza resurselor energetice la nivel european, şocuri care îşi vor prelungi impactul asupra anului 2023.

Pentru principalele ţări partenere din zona euro, noua prognoză a Comisiei Europene a ajustat în jos creşterea economică în 2023 cu circa un punct procentual (de la 2,3% la 1,4%, unde pentru Germania, de la 2,4% la 1,3%).

Astfel, încetinirea activităţii economice la nivel european şi mondial în anul 2023, conform estimărilor instituţiilor internaţionale, alături de celelalte şocuri menţionate, vor avea şi un efect de decelerare a creşterii economiei naţionale la 3,7%, comparativ cu 4,4% din estimarea precedentă”, scrie în prognoza pe termen mediu 2022-2026, varianta de vară, a CNSP.

La nivel trimestrial, se anticipează o slăbire a activităţii în primul trimestru al anului viitor, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022, după care aceasta se va relansa sub influenţa pozitivă a construcţiilor şi a serviciilor, în condiţiile de oportunitate legate de exploatarea resurselor naţionale şi intrările de fonduri europene.

În cazul formării brute de capital fix, dinamica anuală s-a revizuit cu 1,4 puncte procentuale

„Chiar dacă s-ar lua în consideraţie o încheiere a conflictului din Ucraina, menţinerea preţurilor ridicate pentru produsele energetice şi slăbirea industriei în Germania – principalul partener comercial al României – vor afecta parţial industria autohtonă în anul 2023, în special ramurile din chimie, metalurgie, prelucrarea ţiţeiului, precum şi industria auto şi cea a echipamentelor şi utilajelor.

În aceste condiţii, pentru valoarea adăugată brută din industrie s-a estimat o majorare cu 2,3% în 2023, în scădere cu 2,2 puncte procentuale faţă de varianta din prognoza de primăvară”, a explicat CNSP.

Pe latura cererii, s-a considerat o revizuire în jos mai accentuată a dinamicii consumului privat pentru 2023, cu 0,9 puncte procentuale, sub impactul revenirii mai lente a puterii de cumpărare salarială (+2,2% faţă de +3,7% în estimarea precedentă), având în vedere şi faptul că pentru acest an câştigul salarial real va înregistra o perioadă de scăderi în termeni anuali.

În cazul formării brute de capital fix, dinamica anuală s-a revizuit cu 1,4 puncte procentuale sub estimarea anterioară din cauza unui import mai redus de echipamente, dar se menţine la un nivel ridicat (+7,2%).

Pe termen mediu, ritmul anual de creştere al produsului intern brut este estimat la 4,4% pentru perioada 2024 – 2026, fiind susţinut de un aport semnificativ al sectorului construcţii, fiind accentuat pe atragerea şi utilizarea cât mai eficientă a fondurilor din PNRR.

În ceea ce priveşte serviciile şi industria (cu ritmuri medii anuale în jur de 4%), se are în vedere dezvoltarea acelor activităţi cu un plus de valoare adăugată inovativă.

CNSP precizează că prognozele standard sunt cea de primăvară şi de toamnă. Prognoza de vară este una intermediară, cu caracter concis, ce include informaţiile apărute în intervalul dintre prognoza de primăvară (care stă la baza Programului de convergenţă) şi prognoza de toamnă (reprezentând cadrul macroeconomic care fundamentează, de regulă, bugetul).