Pentagonul admite existența unor planuri de urgență pentru Groenlanda și Panama
Un val de tensiuni politice a zguduit Capitoliul joi, după ce secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a sugerat că Pentagonul deține planuri de urgență pentru eventualitatea unor intervenții armate în Groenlanda și Panama, dacă situația o va impune. Declarațiile sale evazive, oferite în timpul unor audieri extrem de tensionate în Congres, au amplificat dezbaterile privind transparența militară, legalitatea comunicărilor secrete și riscul politizării armatei americane.
În centrul controverselor s-au aflat interogatoriile insistente ale membrilor Comitetului pentru Servicii Armate al Camerei Reprezentanților, în special ale democraților, care l-au acuzat pe Hegseth de lipsă de onestitate și de refuz sistematic de a oferi răspunsuri clare.
Punct critic în timpul discuțiilor pe tema planurilor
Disputa a atins un punct critic atunci când reprezentantul Adam Smith, democrat din Washington, a întrebat direct dacă Pentagonul a elaborat planuri pentru a prelua controlul asupra Groenlandei sau Panama prin forță.
„Sarcina noastră la Departamentul Apărării este să avem planuri pentru orice situaţie de urgenţă”, a răspuns Hegseth, repetând formula de mai multe ori, evitând astfel un răspuns tranșant.
Ambiguitatea a fost taxată imediat de Smith, care a punctat tranșant că responsabilitatea Departamentului Apărării este de a elabora planuri pentru orice eventualitate.
„Vorbind în numele poporului american, nu cred că americanii l-au votat pe preşedintele Trump pentru că sperau că vom invada Groenlanda”, a comentat Smith.
Republicanii au încercat la rândul lor să tempereze gravitatea declarațiilor. Reprezentantul Mike Turner, republican din Ohio, i-a cerut lui Hegseth să confirme explicit absența unor astfel de planuri ofensive.
„Declaraţia dvs. de astăzi nu este că există planuri la Pentagon pentru a cuceri cu forţa sau a invada Groenlanda, corect?”, a spus Turner.
În loc de o negare fermă, secretarul apărării a reiterat formularea vagă privind existența planurilor de urgență.
Turner a replicat, accentuând tensiunea: „Sper din tot sufletul că nu aceasta este mărturia dvs.”
Hegseth a încercat apoi să transmită un mesaj de reasigurare: „Aşteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu Groenlanda pentru a ne asigura că este protejată de orice potenţiale ameninţări”.
Controversa are loc pe fondul unor mai vechi declarații ale fostului președinte Donald Trump, care exprimase în mod repetat dorința de a achiziționa Groenlanda, teritoriu autonom bogat în resurse minerale, deosebit de strategic pentru interesele SUA în Arctica. Liderii Groenlandei au respins însă categoric orice astfel de scenarii. „Groenlanda nu este de vânzare”, a afirmat joi Jacob Isbosethsen, reprezentantul Groenlandei în SUA, la un forum organizat la Washington de Institutul Arctic.
Acuzat de gestionare defectuoasă a informațiilor clasificate
Pe lângă problematica planurilor de intervenție militară, Hegseth s-a confruntat și cu acuzații grave privind utilizarea aplicației de mesagerie criptată Signal pentru a comunica detalii despre operațiuni militare sensibile. Potrivit parlamentarilor, oficialul ar fi folosit două grupuri de chat pe Signal, nu doar cu alți lideri americani, ci și cu membri ai familiei sale, discutând inclusiv despre atacurile SUA asupra rebelilor Houthi din Yemen.
Deși Hegseth a susținut că nu poate discuta public aspecte clasificate, presiunile s-au accentuat după ce deputatul Seth Moulton, democrat din Massachusetts și veteran al Marinei, i-a subliniat contradicțiile: „Puteţi foarte bine să dezvăluiţi dacă era sau nu clasificat”. Hegseth a replicat: „Ceea ce nu este clasificat este că a fost o misiune incredibilă şi de succes”.
Un raport oficial al inspectorului general al Pentagonului urmează să stabilească în perioada următoare dacă secretarul apărării a încălcat protocoalele de securitate. Întrebat dacă îşi va asuma responsabilitatea în cazul unei constatări negative, Hegseth a refuzat să dea un răspuns concret, limitându-se la a spune că decizia aparține președintelui.
„Eşti o ruşine pentru această ţară. Nu eşti potrivit să conduci”, a replicat reprezentantul Salud Carbajal, din California, ridicând vocea. „Ar trebui să pleci naibii de aici”, i-a strigat acesta lui Hegseth, pe fondul tensiunilor fără precedent din Congres.
Hegseth a spus că este „fericit să încaseze loviturile” pentru faptul că ia decizii dificile şi face ceea ce este mai bine.
Armata, prinsă între neutralitate și politizare
Audierile au adus în discuție și o altă temă sensibilă: riscul politizării armatei. Generalul Dan Caine, preşedintele Comitetului şefilor de stat major, prezent alături de Hegseth, a fost interogat în legătură cu discursul recent al fostului președinte Trump la Fort Bragg. Membrii Diviziei 82 Aeropurtate au fost puși să participe la miting, aplaudând și huiduind la atacurile lui Trump la adresa predecesorului său, Joe Biden, în timp ce în perimetru funcționa și un stand de vânzare de produse MAGA.
Deși doctrina militară americană interzice participarea activă a trupelor în campanii politice, generalul Caine a declarat că „membrii armatei americane trebuie să fie apolitici”, adăugând că nu are informații suplimentare despre incidentul de la Fort Bragg.
Criza de la Pentagon aduce din nou în prim-plan tensiunile profunde care macină sistemul politic american, într-un an electoral extrem de volatil, în care granița dintre securitatea națională, interesele strategice și jocurile de putere pare tot mai greu de trasat.
