Perioadele de graţie de care pot dispune posesorii de carduri de credit sunt completate de penalităţi care ajung să depăşească uneori chiar comisioanele anuale ale acestor produse.

Acces la o linie de credit disponibilă la orice oră din zi sau din noapte, perioade de graţie pentru sumele cheltuite de până la două luni de zile, reduceri şi de 10% la bunurile şi serviciile cumpărate sunt principalii piloni pe care este construită atractivitatea cardurilor de credit.

Toate aceste avantaje sunt plătite de posesori în primul rând prin suportarea unor dobânzi mai mari decât la celelalte tipuri de împrumuturi. În plus, cei care nu rambursează la timp sumele datorate instituţiilor de credit sunt taxaţi cu penalităţi usturătoare. În funcţie de instituţia care a emis cardul de credit, penalităţile sunt percepute sub formă de dobânzi, comisioane fixe sau ambele.Penalitatea pentru o singură întârziere poate egala sau chiar depăşi valoarea comisionului de administrare a cardului în cazul produselor-standard – cele mai accesibile pentru marea masă a clienţilor. Pentru Powercard, emis de BCR, comisionul pentru nerambursarea într-o lună a sumei minime este de 5% din valoarea sumei împrumutate care ar fi trebuit plă­tită, dar cel puţin 30 de lei, în timp ce mentenanţa cardului costă numai 24 de lei. În schimb, la cardurile-standard emise de Bancpost – Visa Clasic şi Visa Electron – penalitatea în această situaţie egalează taxa anuală de administrare a cardurilor: 30 de lei. În cazul cardurilor de credit Gold ale băncilor, comisioanele de penalizare fixe par mici dacă sunt puse lângă taxele anuale de administrare, mult mai consistente.

Alte bănci preferă să îi taxeze pe rău-platnici numai cu dobânzi penalizatoare. Modul în care se aplică acestea diferă de la o instituţie la alta. De exemplu, BCR aplică penalitatea de 5% numai la partea din credit care ar fi trebuit să fie rambursată de posesorul cardului, în timp ce Alpha Bank şi BRD calculează penalitatea la întreaga sumă datorată de client în luna respectivă, care include şi dobânda aferentă împrumutului.

Cele mai ridicate dobânzi penalizatoare practicate de băncile mari de pe piaţă sunt percepute însă de UniCredit Țiriac: 60% în cazul sumelor neplătite la timp ­pentru creditele „trase“ de pe cardurile emise în lei, respectiv 20% pentru cele emise în euro.

Dobânzi şi restanţe de „top“

169-34172-31_pos_30.jpgCosturile aferente sumelor împrumutate prin intermediul cardurilor sunt de cele mai multe ori superioare celor practicate la creditele de nevoi personale fără garanţii. Cea mai mică dobândă anuală efectivă (DAE) pentru un împrumut pe un card de credit standard în lei este practicată în prezent de Alpha Bank – 18,7% pe an, potrivit conso.ro. Concomitent, cel mai mare cost efectiv perceput de o bancă cu co­tă de piaţă semnificativă este de 34,5% – cardul de credit standard, în lei, emis de Raiffeisen Bank. Dobânzile mari percepute la împrumuturile pe carduri sunt justificate prin riscurile mai mari asociate acestui tip de credit. În plus, posesorii de carduri de credit se remarcă printr-o frecvenţă mai mare a întârzierilor la plată. „Cardurile de credit înregistrează cea mai ridicată rată a restanţelor  – a­pro­ximativ 4,5% în  martie 2009 – însă au o pondere redusă în creditul de consum“, potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare publicat de BNR. La polul opus se aflau împrumuturile ipotecare, în cazul că­rora teama de a-şi pier­de casa îi împiedică pe clienţi să acumuleze restanţe.

Restanţele mari au apărut în contextul în care cardurile de credit emise s-au înmulţit, ajungând la 2,75 milioane la sfârşitul lunii martie. În ultimul an, numărul acestor produse  a crescut cu 25%. În schimb, numărul şi valoarea tranzacţiilor erau la sfârşitul lunii martie la niveluri comparabile cu cele raportate în urmă cu 12 luni.

2,75 milioane de carduri de credit emise de băncile autohtone erau valide la sfârşitul lunii martie a.c., potrivit BNR

169-34173-capital_31.jpg

Te-ar putea interesa și: