Patru din zece români de peste 55 de ani ar lucra și după pensionare. Ce îi determină să rămână activi

Peste patru din zece angajați români cu vârsta de cel puțin 55 de ani sunt dispuși să lucreze și după atingerea vârstei legale de pensionare, potrivit unui studiu realizat de compania de resurse umane SD Worx. Proporția este mai mare decât media europeană, de 32%. Cercetarea evidențiază și diferențe între generații în privința pensionării anticipate, satisfacției profesionale și adaptării la noile tehnologii.

Peste 40% dintre angajații români de minimum 55 de ani vor să lucreze după pensionare

Angajații români de peste 55 de ani manifestă un interes mai ridicat pentru continuarea activității după pensionare decât media europeană, potrivit studiului SD Worx. Astfel, 42% dintre aceștia ar accepta să lucreze după împlinirea vârstei legale, comparativ cu 32% la nivel european. În rândul salariaților români sub 35 de ani, proporția este de 34%, față de puțin peste un sfert în Europa.

Datele Eurostat arată că persoanele de minimum 65 de ani reprezentau 17% din populația europeană în 2005, iar pentru 2025 era estimată o pondere de 22%. Comisia Europeană anticipează o reducere a forței de muncă cu aproximativ 12% între 2022 și 2070, în pofida participării mai ridicate a femeilor și a persoanelor în vârstă pe piața muncii.

Deficitul de personal este semnalat de 49% dintre responsabilii de resurse umane din România, comparativ cu 52% la nivel european. Cele mai mari ponderi sunt înregistrate în Slovenia (64%), Croația, Irlanda și Țările de Jos (57%), Norvegia (56%), Germania (55%) și Regatul Unit (54%).

Pensionarea anticipată este preferată de 40% dintre angajații de peste 55 de ani

Interesul pentru pensionarea anticipată este mai redus în rândul angajaților români de minimum 55 de ani, dintre care 40% ar prefera această variantă, comparativ cu 63% dintre cei sub 35 de ani. La nivel european, procentele sunt de aproximativ 50%, respectiv 61%.

Principalele motive invocate de angajații români mai în vârstă sunt dorința de a petrece mai mult timp cu familia sau pentru viața personală (78%), sănătatea (72%) și realizarea unor obiective personale (44%). Mediile europene sunt de 57%, 53% și 40%.

Scăderea motivației este menționată de 36% dintre respondenții români, față de 32% în Europa. Solicitarea fizică și cea psihică sunt indicate de 13%, respectiv 17% dintre angajații din România, comparativ cu 25% și 26% la nivel european.

Angajații de peste 55 de ani sunt mai mulțumiți de activitatea profesională decât tinerii

Studiul arată că 86% dintre salariații români de minimum 55 de ani consideră că au suficientă energie pentru a-și îndeplini atribuțiile, față de 76% la nivel european. Totodată, 84% afirmă că activitatea profesională le oferă sens și împlinire, comparativ cu aproximativ 80% în Europa. În categoria celor sub 35 de ani, procentele sunt de 69% în România și 68% la nivel european.

În privința satisfacției profesionale, 84% dintre angajații români mai în vârstă se declară mulțumiți de muncă, față de 72% dintre cei tineri. Mediile europene sunt de 78% și 71%. De asemenea, 74% dintre salariații români de minimum 55 de ani consideră că munca le este apreciată, comparativ cu 64% dintre cei sub 35 de ani. La nivel european, ponderile sunt de 65% și 59%.

Angajații mai în vârstă sunt mai puțin interesați să își schimbe locul de muncă

Mobilitatea profesională este considerabil mai redusă în rândul salariaților români de minimum 55 de ani, numai 9% căutând activ un loc de muncă la altă companie, comparativ cu 32% dintre cei sub 35 de ani. La nivel european, procentele sunt de 5% și 19%.

Tot 9% dintre angajații români mai în vârstă caută o altă poziție la actualul angajator, față de 25% dintre cei tineri. Mediile europene sunt de 4% și 18%.

În același timp, 72% dintre salariații români de minimum 55 de ani nu caută un alt angajator, iar 74% nu urmăresc schimbarea rolului în companie. La nivel european, proporțiile sunt de 83% și 86%.

Interesul pentru formarea profesională este, de asemenea, mai redus în această categorie. În România, 46% dintre angajații de minimum 55 de ani nu doresc să participe la programe de pregătire, comparativ cu 32% dintre cei sub 35 de ani. Mediile europene sunt de 50% și 36%.

În schimb, 77% dintre angajații români tineri vor să își dezvolte competențele, față de 63% dintre cei mai în vârstă. La nivel european, procentele sunt de 70% și 58%.

Angajații de peste 55 de ani au mai multă încredere în siguranța locului de muncă în contextul automatizării

În România, 64% dintre angajații de minimum 55 de ani se declară încrezători în siguranța locului de muncă, inclusiv atunci când automatizarea le modifică atribuțiile. Procentul este de 51% în rândul celor sub 35 de ani, în timp ce mediile europene sunt de 61% și 53%.

Cu toate acestea, numai 30% dintre salariații români mai în vârstă utilizează regulat instrumente de inteligență artificială, comparativ cu 42% dintre cei tineri. La nivel european, ponderile sunt de 20% și 38%.

În privința competențelor care nu pot fi înlocuite de inteligența artificială, 67% dintre angajații români de minimum 50 de ani au încredere în propriile abilități, față de 69% dintre cei sub 35 de ani. În Europa, procentele sunt de 74% și 64%.

Sprijinul oferit de angajatori pentru adaptarea la inteligența artificială este considerat suficient de numai 31% dintre salariații români de minimum 55 de ani și de 35% dintre cei tineri. Deși depășesc mediile europene de 17% și 29%, rezultatele indică faptul că majoritatea angajaților nu consideră că beneficiază de pregătirea necesară pentru schimbările tehnologice.

Studiul a fost realizat de SD Worx, companie care furnizează soluții de resurse umane, salarizare și administrare a timpului de lucru, inclusiv servicii pentru gestionarea datelor angajaților, plata salariilor și respectarea cerințelor de conformitate pe parcursul activității profesionale.