Astfel, 72% dintre aceştia nu sunt de acord cu importurile de organisme modificate genetic (OMG), iar 14% dintre ei aprobă importurile de OMG. Restul de 8% dintre cei chestionaţi nu ştiu, în timp ce 6% nu au răspuns la întrebare.
România nu poate cultiva OMG-uri, dar importă anual aproape 500.000 de tone de soia modificată genetic din Brazilia și S.U.A.

Ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, a susținut în repetate rânduri că România pierde anual aproape un miliard de euro pentru că nu cultivă soia modificată genetic și estima un potențial de producție la nivel național de două milioane de tone.Totuși, 64% dintre parlamentarii români nu sunt de acord ca în România să se cultive OMG-uri. Doar 24% sunt de acord, 7% au răspuns că nu ştiu, iar 5% nu au răspuns deloc.

Întrebați dacă sunt de acord cu etichetarea produselor care conţin ingrediente modificate genetic, 93% au răspuns că sunt de acord, 1% nu sunt de acord, 4% nu ştiu, iar 2% nu au răspuns.

Singura plantă modificată genetic permisă pentru cultivare în România este porumbul MON 810, care dezvoltă toxine ce atacă un dăunător al porumbului. Suprafețele cultivate cu MON 810 au scăzut drastic în ultimii ani, de la 3243 hectare în 2009 la 822 de hectare în 2010, potrivit Centrului de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic.
În curând, ar putea să fie cultivat în România și Cartoful Amflora, autorizat în UE cu scop strict industrial, datorită conținutului mare de amidon, substanță folosită la ambalajele ecologice și în industria cosmetică.
Sondajul Ecopolis vine ca urmare a votului Parlamentului European din 5 iulie privind transferarea deciziei de cultivare a organismelor modificate genetic spre guvernele tarilor membre UE. Cercetarea a fost realizată în perioada mai-iunie 2011 în rândul membrilor Parlamentului României. Au răspuns la sondaj 210 parlamentari din totalul de 465 membri.
Într-o dezbatere pe tema Organismelor Modificate Genetic, organizată astăzi de Hotnews.ro şi Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), s-a ajuns la concluzia că în România există un deficit de comunicare pe tema OMG-urilor și că prima mișcare indicată ar fi să se alcătuiască dosare pro sau contra pe acest domeniu, cu informații și luări de poziție avizate.

Te-ar putea interesa și: