Condițiile meteorologice excepționale au început să facă pădurile să devină de culoare maro, iar fenomenul pare greu de oprit, arată o nouă cercetare, conform Futurity.

Cei care au făcut drumeții în pădurile elvețiene sau germane, în vara lui 2018, au putut observa cum au fost afectați copacii de vremea caldă și seceta care au pus stăpânire pe Europa.

Molizii și fagii, în mod special, s-au ofilit prematur, frunzele și acele lor devenind de culoare maro, ca toamna, când frunzele pomilor se veștejesc. În regiunea mediteraneană, astfel de fenomene s-au petrecut deja de mai multe ori începând cu 2006.

Colorarea în maro a frunzelor copacilor s-a răspândit în toată Europa

Cercetătorii au examinat în mod sistematic toate evenimentele din pădurile temperate și mediteraneene din Europa în ultimii 21 de ani (2002-2022). Descoperirile lor fost publicate în revista Biogeosciences.

Ei au folosit date satelitare de înaltă rezoluție pentru a identifica evenimentele de veștejire a frunzișului pădurilor în timpul verii. Acesta este un semn de vitalitate și stres al pădurilor, fiind folosit ca un indicator al morții pădurilor.

Descoperirile subliniază observațiile anterioare: colorarea în maro a frunzelor copacilor s-a răspândit în toată Europa. Pădurile central-europene (temperate) au suferit acest fenomen mai ales în ultimii ani. Regiunea mediteraneană a cunoscut evenimente majore de acest fel încă de la începutul anilor 2000.

Cercetătorii au analizat temperaturile record din vara anului 2022 și impactul pe care l-au avut asupra pădurilor europene: în timpul celei mai calde veri de la începutul înregistrărilor, Europa a cunoscut cea mai extinsă colorare în maro a frunzelor de până acum, acoperind 37% din regiunile pădurilor temperate și mediteraneene.

Adică „infinit mai mult decât orice alt eveniment din ultimele două decenii”, spune autorul principal Mauro Hermann, doctorand în dinamica atmosferică la ETH Zurich.

Conexiunea păduri-vreme este mult mai complexă

”În această cercetare, am vrut să înțelegem mai bine cum afectează vremea pădurile pe o suprafață mare în timpul mai multor  anotimpuri”, spune Wernli, care a condus studiul. Rolul central al secetei era clar. „Cu toate acestea, legătura dintre păduri și vreme este mult mai complexă decât ar părea la prima vedere”, spune el.

„Nu orice perioadă secetoasă, cu temperaturi foarte ridicate, chiar dacă este persistentă, va face ca pădurile să devină imediat de culoare maronie”, spune Hermann. Cât de bine supraviețuiesc copacii căldurii și secetei depinde nu numai de condițiile meteorologice actuale, ci și de cele din lunile sau anii anteriori.

Vara anului 2003 a lăsat urme adânci în culoarea frunzișului pădurilor

Cercetătorii au găsit semnale meteorologice caracteristice care au avut loc cu mult înainte de evenimente, cu anumite caracteristici specifice pentru Europa centrală și regiunea mediteraneană.

„În general, am observat că perioadele cu puține precipitații apar cu o frecvență neobișnuită, cu doi sau trei ani înainte de evenimente”, spune Hermann. Perioadele secetoase, cu un deficit clar de precipitații, cu cel puțin doi ani înaintea evenimentelor, sunt precursorii meteorologici cei mai vizibili în ambele zone.

În regiunea mediteraneană, perioadele secetoase frecvente au loc chiar și cu trei ani mai devreme. Descoperirile cercetătorilor sunt confirmate de exemple din cei 21 de ani investigați. Vara anului 2003, care a fost foarte caldă și uscată în mare parte a Europei, a lăsat urme adânci în culoarea frunzișului pădurilor.

Din 2018, Europa s-a confruntat cu secete repetate pe scară largă și temperaturi ridicate, ceea ce a dus la mai multe cazuri de colorare în maro a frunzișului.