Birmingham (Alabama) şi Harrisburg (Pennsylvania) sunt doar cele mai recente oraşe în stare de faliment, iar analiştii avertizează că 100 de oraşe americane sunt în pericol!

Vallejo, oraşul cu 115.000 de locuitori din statul California, are încă cicatricile celor trei ani de faliment. Copleşit de datorii, Vallejo şi-a anunţat insolvenţa financiară în 2008. S-au făcut reduceri drastice de personal în serviciile publice, biblioteci, parcuri, în timp ce în poliţie au fost concediaţi o treime dintre angajaţi, iar numărul pompierilor a fost redus la jumătate.

"Am creat un oraş foarte atractiv pentru infractori, pentru că pur şi simplu nu mai are ofiţeri de poliţie. Nu poţi să privezi pe cineva de siguranţă. Eu nu mai pot da o reclamă în care să invit turiştii în oraşul Vallejo", a declarat proprietarul unui restaurant pentru Sky News.

Însă primul nume înscris în cartea districtelor care nu şi-au mai putut achita datoriile a fost Minnesota. Au urmat Harrisburg, Vallejo şi Central Falls-Rhode Island. Riscurile ca şi alte oraşe sau districte să ceară intrarea în faliment este mare.

Experţii spun că falimentul ar putea fi singura cale prin care Detroit, oraşul în care recesiunea a lovit mai mult decât în oricare oraş din America, îşi poate rezolva problema datoriei pe termen lung. Cu toate acestea, primarul oraşului nu vrea să ia în calcul această posibilitate.

Vallejo a tercut prin faliment, iar Central Falls, Rhode Island, şi-a declarat falimentul în luna august. Luna trecută, Statele Unite au înregistrat cel mai mare faliment din istoria sa, după ce districtul Jefferson (660.000 de locuitori) din statul Alabama s-a declarat învins de datoria copleşitoare de aproximativ cinci miliarde de dolari.
 
În octombrie, agenţia de rating Moody prezenta o clasificare a oraşelor americane pentru care există mari riscuri de default. Potrivit clasamentului, oraşul cu cele mai mari şanse de a intra în incapacitate de plată este Camden, New Jersey. El este urmat de Strafford, Riverdale, Salem, Detroit, Harrison, Jefferson şi Pontiac.

Falimentul, pentru oameni sau municipalităţi, poartă un stigmat inconfundabil care ar putea explica de ce sunt atât de puţine oraşe care recurg la Capitolu 9 din Legea Falimentului american.  Din anul 2.000 şi până la sfârşitul lui septembrie au existat 90 de astfeld e cazuri, spre deosebire de cele 56.000 întreprinderi care au apelat la diverse capitole din legea falimentului numai anul trecut.

Motivele pentru a nu apela la această variantă sunt numeroase.

Mai întâi de toate, municipalităţi au diverse instrumente pentru a evita falimentul. Pot vinde proprietăţi şi alte active, pot majora taxele şi renunţa la diverse servicii, dacă există voinţa politică de a face acest lucru.

Intrarea în faliment poate deteriora ratingul de credit al unui oraş – se împrumută la costuri mai mari – şi îi sperie pe potenţialii investitori.

<iframe width="640" height="360" src="http://video.sky.com/embed/external/16135236" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

Te-ar putea interesa și: