Preşedintele Consiliului Concurenţei, Gheorghe Oprescu, declară într-un interviu acordat Capital că Guvernul pregăteşte eşalonarea datoriilor companiilor de stat. El susţine că instituţia întâmpină dificultăţi în anumite investigaţii şi că se fac presiuni asupra angajaţilor pentru a le influenţa deciziile.

Capital: Anul trecut aţi deschis o investigaţie pe piaţa bancară. Ce s-a întâmplat după? A fost controversată, pe motiv că nu era de competenţa Consiliului…
Gheorghe Oprescu: Până la urmă, n-a fost o dispută, pentru că au înţeles că avem competenţa să cercetăm. Ar fi fost caraghios să susţină că legislaţia care se aplică în tot restul UE nu se aplică la noi. Investigaţia este în acelaşi stadiu. Facem public când începem investigaţia şi când o finalizăm. Procedura este ca, după deschiderea investigaţiei, să se numească un ra­portor, un fel de procuror care devine independent din momentul acela. Plenul Consiliului nu mai poate să intervină. El îşi face raportul, îl trimite părţilor implicate. Părţile au timp să-şi depună punctele de vedere, după care urmează o audiere în plen, unde fiecare îşi expune argumentele. Apoi plenul decide. Dacă nu le va conveni decizia, aproape sigur o vor contesta în justiţie.

Capital: Aţi deschis mai multe investigaţii şi în alte domenii. În ce stadiu se află?
Gh. O.: Nu putem să spunem în ce stadiu suntem pentru că nu ştim când o să avem dovezi suficiente ca dosarul nostru să reziste în justiţie. Pentru înţelegerile antitrust nu există o perioadă fixată prin lege.

Capital: De ce nu există un termen pentru finalizarea acestor investigaţii?
Gh.O.: Pentru că un caz poate să fie mai complex. Poţi să începi o investigaţie şi să nu găseşti dovezi şi atunci e posibil să nu-l închizi. Speri să mai găseşti ceva. Depinde cum colaborează părţile implicate. Ştiu că suntem criticaţi din acest motiv.

Capital: De ce nu investigaţi şi înţelegerile despre care s-a spus că există între notari: numărul de locuri scoase la concurs, tarifele?
Gh.O.: Cu notarii e o discuţie la nivel european. Problema este dacă sunt agenţi economici sau nu. Şi dacă nu sunt, aşa cum susţin ei, atunci nu li se aplică legislaţia din domeniul concurenţei.

Capital: Care sunt criteriile conform cărora sunt încadraţi ca agenţi economici?
Gh.O.: Este greu, nici Comisia nu are un punct de vedere încă. Principala problemă este stabilirea tarifelor, ca şi în cazul experţilor contabili, dar ei evident sunt agenţi economici, pe când notarii spun că li s-a delegat o funcţie pe care trebuie s-o îndeplinească statul. În principiu, o să acţionăm, adică să-i amendăm, doar după ce o să aibă Comisia Europeană o poziţie şi poate să dureze.

Ajutoarele de stat depind de forma în care le îmbraci

Capital: Pentru Codul de bune practici  din comerţ nu s-a luat încă o decizie de transpunere în legislaţie. Nici Guvernul nu s-a pus de acord şi a trimis un proiect în Parlament. Ce poziţie are Consiliul?
Gh.O.: Consiliul a dat un aviz. Acum vor să introducă în Ordonanţa nr. 99 din 2000 nişte prevederi din Codul de bune practici. De exemplu, introducerea interdicţiei de a mai folosi clauza clientului cel mai favorizat de către retaileri pentru furnizorii lor. Cu alte cuvinte, retaile­rul să nu mai poată spune: nu ai voie să dai altuia mai ieftin decât îmi dai mie. Această interdicţie ni se pare anticoncurenţială. Mai recomandăm să se renunţe la interdicţii de vânzări cu preţ redus şi vânzări în pierdere. Nu suntem de acord cu definirea preţului de achiziţie legat de vânzarea în pierdere, pentru că ar putea echivala cu impunerea unui preţ minim care e clar anticoncurenţială.

Capital: Problemele existau mai demult… de ce v-au cerut să interveniţi abia anul trecut?
Gh.O.: Eram văzuţi ca pompierul de serviciu. Se interpreta că noi putem să rezolvăm peste noapte. Ne ducem cu chitanţierul, dăm amenda. Trebuie să mergem la detalii. Furnizorii sunt de acord cu unele taxe, cum ar fi taxa de raft, pentru că raftul are o suprafaţă limitată şi trebuie un criteriu de selecţie. Probabil că hipermarketurile au cerut taxe prea mari. Dacă interveneam şi amendam retailerii, puteam ajunge la un efect pervers. Transpuneau amenda în preţul final şi era afectat consumatorul.

Capital: Se discută posibile ajutoare de stat în domenii ca siderurgia sau industria auto, având în vedere criza?
Gh.O.: E interzis ajutorul de dezvoltare regională pentru siderurgie pentru că există supracapacitate, dar pot fi date alte ajutoare, cum ar fi pentru protecţia mediului sau pregătirea personalului. Depinde de sumă şi în ce formă le îmbraci.

Capital: Consiliul participă la elaborarea schemelor de ajutor?
Gh.O.: Noi suntem implicaţi până la momentul în care lucrurile se lămuresc cu Comisia Europeană. Se găsesc clienţi dacă există schema. Decizia este a Guvernului pentru că e nevoie de bani ca să dai ajutoare.

Capital: Ce aţi discutat cu Guvernul pentru perioada următoare?
Gh.O.: În pregătire este o schemă de salvare-restructurare a agenţilor economici aflaţi în proprietatea AVAS, care se va introduce şi la Ministerul Economiei. Mai este o schema de garanţii de la Eximbank, în principal pentru IMM-uri.

Capital: Aveţi o problemă de incompatibilitate potrivit Agenţiei de Integritate.
Gh.O.: Dacă n-aş fi în situaţia asta mi s-ar părea amuzant. Nu am realizat venituri pe acel PFA, după ce am fost numit preşedinte. Cred că e mai mult decât lipsă de profesionalism. Sunt atacuri care au început de patru ani şi, între timp, doi membri ai plenului şi-au dat demisia. Mi-am dat seama că se urmăreşte influenţarea plenului pentru a se lua un  anumit tip de decizii, dar nu am dovezi. E vorba de unele persoane care nu convin pentru că judecă pe baza profesiei, şi nu a umorilor.

Ajutoare de criză

Măsuri în care e implicat  Consiliul Concurenţei după declanşarea crizei:

• schemă pentru salvarea unor companii în dificultate din portofoliul AVAS şi al Ministerului Economiei, prin care, vor fi acordate ajutoare de stat sub forma de credite şi eşalonări la plata obligaţiilor fiscale, comerciale şi bancare

• instituirea unui mecanism de ajutor de stat privind restructurarea companiilor din portofoliul AVAS si al Ministerului Economiei

• schemă de ajutor de stat, care prevede acordarea de garanţii pentru care se percep comisioane reduse, în vederea contractării de credite, schemă realizată cu EximBank şi aplicată până în decembrie 2010.